Unde stă o cratimă?

Unde stă o cratimă? Aceasta este întrebarea de astăzi.

Mini-vacanță, anti-terorism, vice-primar, super-eroi, post-comunist – cu siguranță ați văzut scrise astfel de exemple, la televizor, în ziare și reviste, ori pe internet. Sunt sau nu sunt corecte? E nevoie de cratimă în aceste exemple?

Răspunsul este NU: asta pentru că prefixele: a-, dez-, maxi-, mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- nu se despart prin cratimă de cuvântul de bază.

Ar trebui să scriem, de exemplu: minivacanță, supereroi, postcomunist.

Există o excepție la scrierea cuvintelor care-l conțin pe ex-: ex-ministru, ex-președinte. În acest caz se scrie cu cratimă.

Probabil ați mai întâlnit și exemple în care în loc să scrie legat prefixul de cuvântul de bază, unii le scriu separat, ceea ce este greșit. De exemplu: sub secretar, ultra ușor. (exemple greșite, ele se scriu într-un sigur cuvânt).

Adverbele compuse se scriu cu cratimă. În aceste exemple este necesară cratimă: azi-noapte, azi-dimineață, mâine-seară, după-amiază.

Substantivele compuse care denumesc profesii se scriu cu cratimă. Astfel, vom scrie corect sergent-major, nu sergent major.

Majoritatea substantivelor compuse dintr-un substantiv și un adjectiv, inclusiv substantivele proprii, se scriu cu cratimă. Proces-verbal, bun-simț, Harap-Alb, prim-plan, sânge-rece. Dacă le vedeți scrise fără cratimă, este greșit.

Există și excepții, adică unele situații în care un substantiv compus dintr-un substantiv și un adjectiv se scrie legat: scurtcircuit, pursânge. Probabil că le-ați văzut scrise fără cratimă, dar să știți, este greșit.

Sperăm ca aceste exemple să vă ajute și să fiți cool pentru că vorbiți corect românește.