24 iunie – Ziua Universală a IEI
IE – Denumirea se presupune că vine din latinescul „tunicae lineae”, ceea ce însemnă tunică subţire purtată direct pe piele. Nicolae Iorga a afirmat însă că numele bluzei vine de la „inia” (denumirea inului din care era realizată cămaşa). Mai ştim că în Banatul de Munte femeile îşi denumeau cămaşa „ăienie”. Însă toate acestea sunt doar presupuneri. Originile sale ne poartă în perioada culturii Cucuteni, când istoricii presupun că a fost purtată pentru prima dată.
Iulie-august 1917 – a treia Bătălie de la Oituz din cadrul Primului Război Mondial
Vara și toamna anului 1917 vor vedea reînnoite eforturile Puterilor Centrale de a scoate România din război, prin negocieri sau prin forță militară brută. Scenariul din 1916 nu se va repeta în Moldova. Sfârșitul campaniei primului an de participare a României la Primul Război Mondial a adus României pierderea a două treimi din teritoriul său în mâinile Puterilor Centrale.
Prima Bătălie de la Oituz
Prima bătălie de la Oituz a făcut parte din operațiunea de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia acțiune de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.
Topor-târnăcop de tip Jászladány (topor eneolitic produs și utilizat în intervalul de timp cuprins între 3200 – 2900 B.C.)
Printre artefactele masive de aramă, păstrate în colecțiile Muzeului Municipal de Istorie din Oneşti, exceptând exemplarele de la Tg. Ocna – ce fac parte dintr-un depozit descoperit întâmplător într-un nivel de locuire Cucuteni B 2 –, se află şi un al patrulea topor-târnăcop cu brațele „în cruce”, provenit dintr-o descoperire întâmplătoare.
Expoziția temporară Eremia Costel Grigorescu
Una dintre expozițiile temporare organizate în cadrul Muzeului de Istorie din Onești le prezintă iubitorilor de artă lucrările de artă plastică (machete) semnate de un artist plastic oneștean, Eremia Costel Grigorescu (n.1931 – d. 2001).
Sistemul monetar în România după 1889
[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width="1/1"][cmsmasters_text] 29 mai /10 iunie 1889 în România este votată legea pentru introducerea sistemului monometalist (etalon aur), ce intră în vigoare în data de 17/29 martie 1890.1 leu este echivalent cu 1/3. 1 dintr-un gram de aur fin cu titlul de 90%. Era necesar ca emisiunile de hârtie-monedă să fie acoperite în proporţie de 40% cu aur.
Printre artefactele păstrate în colecţiile Muzeului De Istorie Onești, se află şi un vârf de săgeată cu valoare premonetară
Muzeul de Istorie din Onești deține printre artefactele păstrate în colecțiile sale, un vârf de săgeată cu valoare premonetară, înscris în listele de inventar ca provenind dintr-o descoperire întâmplătoare făcută în cursul anului 1963 în punctul Mileşti.
Trusa sacră (magică) de la Căbești (Cociuba-Dămăcușa)
[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width="1/1"][cmsmasters_text] În colecțiile Muzeului Municipal de Istorie din Onești există un lot de piese cu caracter cultic (o trusă magică), rămase până în prezent inedite, provenite ca urmare a săpăturii de salvare întreprinse de către Muzeul de Istorie din Oneşti, în anul 1963, în aşezarea getică de la Căbeşti, punctul Cociuba – Dămăcuşa (amplasat în nordul satului Căbești), atribuită pe baza pieselor de inventar, în special a ceramicii, secolelor IV – III a.Chr. Aceste piese, prin elementele lor fundamentale, reflectă credințe și practici magice ale comunitarilor așezării getice de la Căbești (com. Podu Turcului, jud. Bacău).
Monedele Sadagura (1 para / 3 denghi şi cele de 2 parale / 3 copeici) în colecţiile Muzeului de Istorie din Oneşti
[cmsmasters_row data_shortcode_id="wimwm3t77" data_padding_bottom_mobile_v="0" data_padding_top_mobile_v="0" data_padding_bottom_mobile_h="0" data_padding_top_mobile_h="0" data_padding_bottom_tablet="0" data_padding_top_tablet="0" data_padding_bottom_laptop="0" data_padding_top_laptop="0" data_padding_bottom_large="0" data_padding_top_large="0" data_padding_bottom="50" data_padding_top="0" data_bg_parallax_ratio="0.5" data_bg_size="cover" data_bg_attachment="scroll" data_bg_repeat="no-repeat" data_bg_position="top center"
Oneștiul, gen. Alexandru Averescu și Primul Război Mondial
[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width="1/1"][cmsmasters_text] „1. I. 1917 Te Deum. Recepție la popota ofițerilor înainte de dejun. Am ținut o cuvântare înălțătoare și sfârșind cu bune urări pentru M. S. Regele și întreaga familie Regală. După masă la ora 5 am invitat pe toți ofițerii din garnizoană la mine, la ceai. Starea de spirit bună. Situația pe front ceva ameliorată. Luptele în sectorul Pralea au început și par a se dezvolta avantajos.
Romanian
Dutch
English
French
German
Italian
Portuguese
Russian
Spanish