Poezie pentru suflet: ”Era o zi de bătălie”

”Era o zi de bătălie cu volbură de fum și ceață,

Părea că cerul căptușite cu neguri tainicele-i porți,

Se risipește în țărână atîta sînge și viață,

Că nu știai de este abur sau sufletele celor morți…

 

O pîclă grea, șovăitoare se tot rotea peste cîmpie.

Și-n dîre lungi, năbușitoare, rostogolindu-se pe cer,

Buhavii nori din fundul lumii veneau a moarte și-a urgie…

Pe-un dîmb adînc scurmat de schije, zăcea rănit un grănicer.

(…)

Trîntit acolo printre leșuri, el nu-și simțea părăginirea,

Ci s-a lăsat domol să moară întrăinatul grănicer…

Deasupra lui, luptînd cu vîntul, cu golul și nemărginirea.

O pală sarbădă de abur plutea între pământ și cer!”

(”Era o zi de bătălie” – Vasile Voiculescu)