Image Alt

Ionuț Tenie: ”Cu o bibliotecă integrată în comunitate, viitorul arată bine”

Ionuț Tenie: ”Cu o bibliotecă integrată în comunitate, viitorul arată bine”

Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti” a acordat un interviu Oanei Purice,  creatoarea bookindustry.ro, un site dedicat pieței de carte din România, care prezintă parcursul unei cărți de la faza de manuscris în mâinile unui scriitor (trecând prin toate etapele, corectură, dtp, marketing, distribuție etc).
Site-ul conține interviuri cu profesioniști din domeniu, din edituri, din librării și, desigur, din biblioteci.
Vă invităm să descoperiți articolul, în rândurile de mai jos, din care aflați despre activitatea, proiectele și viziunea bibliotecii oneștene.

Ionuț Tenie este, din 2016, directorul Bibliotecii Municipale Radu Rosetti din Onești. A fost timp de trei ani City Manager al Oneștiului, profesând înainte ca jurnalist de presă scrisă și de radio.

În ultimul timp, în spațiul (cultural) public românesc au existat mai multe discuții despre importanța bibliotecilor în coagularea comunității din care fac parte, în susținerea pieței de carte și, desigur, în dezvoltarea apetitului pentru lectură. Dar ca să facă toate acestea, o bibliotecă are nevoie (și) de resurse materiale și umane. Ce instrumente are la îndemână un manager de bibliotecă pentru a obține aceste resurse?

În primul rând, Legea bibliotecilor nr. 334/2002, care prevede foarte clar cum trebuie să funcționeze o bibliotecă. Apoi are nevoie de buget pentru achiziția de carte, documente audio-video și desfășurarea de proiecte culturale pentru comunitate și, nu în ultimul rând, de personal suficient și calificat pentru buna desfășurare a activității. O parte din acestea se pot obține prin accesarea fondurilor europene, prin obținerea de sponsorizări, prin încheierea de parteneriate cu instituțiile de învățământ și prin încurajarea și dezvoltarea voluntariatului.

În Ordonanţa Guvernului nr. 26/2006, care aducea completări la Legea bibliotecilor din 2002, se spune că „în cadrul societății informației biblioteca are rol de importanță strategică”. Cum este ilustrată această importanță strategică în bugetul alocat bibliotecii de către autoritățile locale.

Prin soluționarea nevoii stringente de achizitie de noutăți editoriale din toate domeniile cunoașterii, prin alocarea de resurse materiale pentru echipamentele informatice necesare activităților de bibliotecă și pentru dezvoltarea evenimentelor și proiectelor culturale pentru comunitate.

Spuneați mai sus că o altă sursă de atragere a fondurilor necesare desfășurării proiectelor în cadrul bibliotecii sunt programele europene de finanțare. Ați aplicat până acum la aceste programe? Care sunt perspectivele unei biblioteci municipale în obținerea acestor fonduri?

Biblioteca Radu Rosetti se află în subordinea Primăriei Onești, deci nu avem personalitate juridică. Cu ajutorul colegilor din primărie am aplicat pentru un proiect cu finanțare europeană, care, probabil, se va concretiza în cursul acestui an. Proiectul se referă la reabilitarea, dar și la modernizarea bibliotecii și va cuprinde, pe lângă dotările legate de infrastructură, și implementarea sistemul RFID, care va duce instituția la un nou nivel de performanță.

Există un ritm constant de achiziție de cărți noi?

Solicitarea de achiziție de carte nouă din partea bibliotecii este constantă, în fiecare an cumpărând carte, dar și audio-book-uri de câteva zeci de mii de lei.

Îmi puteți spune, pe scurt, care este procesul de achiziție de noi cărți?

1. Se studiază nevoia de carte nouă din bibliotecă prin cercetarea ofertei editoriale.

2. Se întocmește necesarul de carte în funție de solicitările utilizatorilor și de continuarea dezvoltării colecțiilor existente.

3. Se întocmește documentația către ordonatorul de credite.

Ați identificat care sunt trendurile de lectură printre cititorii care au venit la Biblioteca Municipală Radu Rosetti în ultimii ani? Poate în funcție de unele categorii de vârstă?

În funcție de categoria de vârstă, avem următoarele trenduri de lectură: pentru copii avem solicitări de carte ilustrată și titluri noi din toate domeniile; pentru adulți avem solicitări de titluri noi din toate domeniile, iar pentru seniori, cărți de beletristică scrise cu font mare.

Cum arată cititorii care împrumută sau citesc cărți la biblioteca pe care o conduceți? Puteți realiza un portret-robot al acestora?

Cititorul copil este curios, dezinvolt și prietenos.

Cititorul adult este grăbit, exigent dar și recunoscător.

Cititorul senior este răbdător, vorbăreț și uneori pretențios, dar foarte atent la recomandările bibliotecarului.

Am văzut pe site-ul bibliotecii că ați inițiat mai multe proiecte online de promovare a lecturii, printre care secțiunea Recomandare de carte, Duelul cărților sau Eu citesc, tu citești?, în cadrul ultimului invitând cititori mari și mici să trimită scurte videouri în care citesc câteva fragmente din cartea preferată. Iar la acestea se adaugă recomandările prezente în sediul bibliotecii, incluse în proiectul „Cărți pe rețetă”. Cum au luat naștere aceste proiecte și care este feedbackul primit până acum?

Dorința noastră ca bibliotecă este să atragem cât mai mulți cititori, să îi facem să se apropie de cărți, să le descopere pe acelea de care să se îndrăgostească. Pentru că trăim în vremurile acestea, în care de voie, de nevoie, ne-am mutat cu toții în online ne-am îndreptat atenția spre site-ul bibliotecii, pe care ni-l dorim atractiv, util și o sursă de informație în domeniul cultural pentru cât mai mulți. Ne-am gândit că prin intermediul online-ului putem ajunge la cât mai mulți tineri și în acest fel le aducem în atenție cărți interesante. Le arătăm, pe de o parte, că și bibliotecile țin pasul cu schimbările din societate, că pot găsi în rafturile ei și cărți nou apărute pe piață, pe care le pot împrumuta acasă. Am gândit proiecte diverse, toate având până la urmă același scop: promovarea lecturii. Cu cât sunt mai diverse, cu atât atragem cititori din mai multe categorii. Unora poate le place formatul de tipul „Duelul cărților”, altora le plac recenziile clasice sau cele în format video. Bucuria este atunci când, după ce facem o recomandare de carte, vine un cititor să întrebe de ea, când vedem că vizualizările cresc, încet dar sigur, și asta ne dă încredere să continuăm. Proiectul „Eu citesc, tu citești?” ne-a adus de departe cea mai mare bucurie și uimire. Foarte mulți copii și tineri ne-au trimis video-uri, inclusiv de la alte biblioteci din țară. Mai avem multe de postat și lansăm invitația mai departe. Asta ne face să spunem că, până la urmă, viitorul arată bine.

Spuneam mai sus că biblioteca este parte a comunității și că ea este esențială în asigurarea dezvoltării indivizilor într-o societate informațională, pentru a cita din nou textul legii. Dar comunitatea cum se implică în buna fucționare și evoluția bibliotecii?

Comunitatea contribuie la buna funcționare a bibliotecii prin participarea la activitățile pe care biblioteca le propune, dar și prin frecventarea serviciilor pe care aceasta le oferă, iar implicarea comunității, de cele mai multe ori prin activitățile de voluntariat, contribuie negreșit la evoluția bibliotecii. Cu ajutorul comunității am devenit CENTRU CULTURAL ZONAL și nu mai suntem doar o simplă bibliotecă de provincie.

Pe lângă conservarea și îmbogățirea fondului de carte și a colecțiilor, biblioteca desfășoară proiecte educaționale și culturale, offline și online, ba chiar ați demarat și un proiect de recuperare a memoriei locale. Care sunt instrumentele prin care faceți cunoscute în comunitate aceste evenimente și cum atrageți publicul-țintă, copii sau adulți?

Toate proiectele educaționale și culturale, inclusiv cel de recuperare a memoriei locale, sunt făcute cunoscute publicului prin afișe distribuite în oraș, școli și alte instituții dedicate actului de cultură (Muzeul de Istorie și Cinematograful Capitol), dar și prin postări de articole în mediul online: Facebook, site-ul bibliotecii, Instagram și canalul de YouTube al bibliotecii. Fiecare proiect pe care-l dezvoltăm se adresează unui public-țintă, iar atragerea lui se face prin colaborări directe sau prin invitații trimise prin e-mail, telefonic, mediul online sau mass-media.

Unele dintre proiectele pe care le desfășurați sunt realizate în parteneriat cu alte organizații publice sau private. Unul dintre cele mai interesante proiecte mi se pare CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice, dezvoltat de Fundația Progress, pe care l-ați implementat, inițiind clubul Kids4Coding Onești. Cum ajungeți să colaborați cu astfel de organizații ca Progress. Vin ele către bibliotecă sau dumneavoastră și echipa pe care o conduceți căutați astfel de oportunități și solicitați parteneriatele?

În cazul Proiectului CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice, Fundația Progress este cea care a făcut invitația pentru participarea la proiect, la care, desigur, a aderat și biblioteca noastră. Există însă și proiecte pe care le inițiază biblioteca și pe care le lansează în comunitate.  În acest caz se nasc parteneriatele cu diferite instituții sau persoane fizice.

Ați observat dacă și în ce procent cei care participă la evenimentele și proiectele bibliotecii revin în sălile de lectură sau de împrumut ca cititori? Sau există doar conversia inversă: cititorii-utilizatorii se implică și în proiectele desfășurate?

Desigur, cei care participă la evenimentele și proiectele bibliotecii revin parțial și ca cititori  în secțiile de împrumut sau la sala de lectură. Unii dintre ei nu sunt doar participanți la evenimentele bibliotecii, ci chiar inițiatori și coordonatori de proiecte pentru utilizatorii bibliotecii. De asemenea, am creat și o ludotecă, un spațiu destinat preșcolarilor, unde, pe lângă activitățile special concepute pentru ei, îi învățăm, încă de mici, cu spațiul unei biblioteci, dar mai ales cu cărțile.

Am văzut pe site-ul și pe pagina de Facebook a bibliotecii că multe proiecte sunt realizate de sau în colaborare cu profesori de la școlile gimnaziale sau liceele din oraș. Știu că acest lucru se întâmpla încă de pe vremea când eram eu elevă în Onești. Cum îi convingeți pe profesori să se alăture inițiativelor bibliotecii și cum mențineți această relație?

Biblioteca aparține comunității, iar rolul nostru este de a o deservi, de aceea creăm și diverse proiecte care se adresează elevilor și profesorilor. Ne străduim să găsim mereu subiecte și abordări care să-i atragă pe elevi și pe profesori să participe la proiectele noastre. Mediatizarea proiectelor educaționale prin instrumentele online și mass-media, dar și buna colaborare cu elevii și cadrele didactice reprezintă o legătură durabilă, cu o influență reciprocă în completarea educației și dezvoltarea personală.

Cu mândrie vă spun că Biblioteca Radu Rosetti a devenit o rampă de lansare a valorilor, iar cadrele didactice își doresc să fie parte din proiectele pe care le desfășurăm, tocmai pentru că impactul activităților noastre în comunitate este ridicat.

Într-o discuție recentă despre bibliotecile publice, organizată de editura Humanitas, jurnalistul Matei Martin, moderatorul evenimentului, asemăna bibliotecarul secolului al XXI-lea cu un oracol, care nu este doar un mânuitor de cărți, ci un om capabil să ofere soluții celor interesați, atât în materie de lectură, cât și în alte nevoi informaționale. Care sunt metodele și instrumentele prin care reușiți să-i stimulați pe colegii dumneavoastră să fie la curent cu noutățile editoriale și să deprindă noi competențe?

Însăși profesia de bibliotecar presupune o permanentă dezvoltare personală și necesită o constantă punere la curent cu noutățile editoriale în vederea practicării cu profesionalism a meseriei. Diversele solicitări ale utilizatorilor și ritmul alert în care se dezvoltă tehnologia sunt motive suficiente pentru ca un bibliotecar să-și dorească a deprinde noi competențe în profesie.

Unul dintre cele mai ample și coerente proiecte la nivel național a fost Biblionet, prin care un număr foarte mare de biblioteci din România au fost tehnologizate și modernizate. Care credeți că ar trebui să fie următorul mare proiect, de care ar avea nevoie bibliotecile publice românești

Următorul mare proiect național pentru biblioteci ar putea fi digitizarea documentelor de bibliotecă.

Care este cartea dumneavoastră preferată, din care ați citi pentru proiectul „Eu citesc, tu citești?”?

Inteligența emoțională, cheia succesului în viață de Daniel Goleman.

Sursa: bookindustry.ro

Program cu publicul Sediul central: Secțiile de împrumut și salile de lectură: Luni-Vineri – 9-17 Secția de Internet: Luni-Vineri: 8-16 Ludoteca: Luni-Vineri: 10-17 Sâmbăta și Duminica: ÎnchisFiliala „Cosânzeana”: Luni-Vineri: 8-16 Sâmbăta și Duminica: Închis

Sediul central: B-dul Oituz 13A - Onești
Filiala Cosânzeana: B-dul Republicii 43 - Onești
(Parterul Școlii Gimnaziale George Călinescu, Corp B)

Telefoane:
Secretariat 0234 312202
Director 0234 324099
Filiala Cosânzeana 0234 317327

Persoane de contact
Ionuț Tenie - Director
Doina Bruma - Șef serviciu Relatii cu publicul, catalogare documente