Spirit pragmatic sau romantic meditând pe marginea trecerii timpului ”din lăuntrul fiecăruia”, Ioanid Romanescu exprimă, în tot scrisul său, ”paradoxul” poetului de totdeauna, care sună astfel: ”să exiști fără să trăiești,/ să spulberi totul într-o idealitate/ din care abia dacă numele tău/ s-ar întoarce vreodată.” (Ioan Holban)