Concursul de Ex-Libris – Avram Iancu : Erou în panteonul național

Istoria este un nesecat izvor de povești adevărate. Și dacă ne întoarcem în timp, găsim mereu fapte istorice și oameni merituoși care au lăsat urme demne de rememorat și care merită să fie readuse în conștiința colectivă a unei comunități.

Pentru că anul 2024 a fost declarat în România „Anul Avram Iancu”, Biblioteca „Radu Rosetti” s-a gândit să ofere ca temă de creație, pentru concursul de Ex libris, pe eroul național, Avram Iancu.

Demult așezat în panteonul național, spiritul acestui erou străbate de 200 de ani istoria și vremurile, reamintindu-ne că a fost un revoluționar român pașoptist care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848, din Transilvania. De el şi-au legat speranţele marea parte a moţilor implicaţi în acţiunile politice şi în luptele de apărare a comunităţilor de români din Transilvania acelor vremuri.

Ghidându-se după spiritul poporului în care trăia și cu conștiința clară de român, Avram Iancu aderă la mișcarea pentru emanciparea națională a românilor săi și se dedică întrutotul acesteia:

„Cereți vârtos să se șteargă iobăgia, pentru că, lucrând pe nimica de vreo zece sute de ani în brazdele domnilor, ați plătit și de o sută de ori pământul care vă dădea hrana vieții de pe o zi pe alta, cu atât mai mult că l-ați plătit degeaba, pentru că acela a fost al vostru și pentru el s-a vărsat sângele strămoșilor voștri… Să caute de aceea cu toții a se uni cu poporul, declarând fără sfială ungurilor că nu se odihnesc până ce nu se va recunoaște prin lege națiunea română și până ce nu va fi reprezentată în dietă, pentru a putea judeca în ce chip și sub ce condiții să se unească cu Țara Ungurească” – Avram Iancu

Alături de alți intelectuali români, Avram Iancu s-a implicat în organizarea Marii adunări de la Blaj din mai 1848, în care românii au cerut respectarea poporului român ca națiune distinctă, reprezentarea în Dietă, desființarea iobăgiei fără despăgubire, înființarea de școli românești în toate satele și orașele, folosirea limbii române în administrație și acordarea de libertăți politice tuturor națiilor din Transilvania.

Pentru toate acestea, dar și pentru unicul dor al vieții sale, cum declara el însuși, acela de a-și vedea națiunea fericită, vă invităm să meditați asupra personalității sale și să dați frâu liber imaginației în crearea de ex-libris,  avându-l ca model pe Avram Iancu, „Craiul Munților” cum era supranumit, lider revoluționar remarcabil în lupta pentru drepturi și libertate a românilor.

Așteptăm ex-librisurile voastre și vă urăm tuturor mult succes!

 

REGULAMENT DE PARTICIPARE

 

• Cine poate participa – Concursul este deschis copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 9 – 20 de ani şi se desfăşoară pe două grupe de

vârstă: 9 – 15 ani; 16 – 20 de ani.

Lucrările trimise vor fi individuale. Este necesar ca ele să nu fi fost expuse anterior şi nici să nu fi participat la un alt concurs.

• Tehnica de lucru – Puteţi folosi orice tehnică doriţi, în alb-negru sau Lucrările de grafică pe calculator vor fi trimise în 2 exemplare (aceeaşi lucrare).
• Dimensiuni – Ex – librisul poate avea dimensiunea unui timbru, dar

nu va depăşi formatul A5 (148 x 210).

• În compoziţia lucrării se va include textul:

<<EX-LIBRIS – BIBLIOTECA MUNICIPALÃ ,,RADU ROSETTI”>>

• Pe versoul lucrării se vor specifica:
  • Numele şi prenumele autorului și ale unuia dintre părinți
  • Data naşterii şi vârsta
  • Adresa de domiciliu (inclusiv codul poștal)
  • Telefonul autorului și al unuia dintre părinți
  • Numele cercului/clubului/şcolii din care face parte autorul
  • Numele profesorului sau îndrumătorului și numărul de telefon
• Autentificarea drept original se face prin semnătura profesorului sau îndrumătorului.
• Unde trimiteţi lucrările – Ex – librisurile vor fi trimise pe adresa:

Biblioteca Municipale „Radu Rosetti”Onești, Bd. Oituz, nr. 13 A.

loc. Onești, judeţul Bacău, cu menţiunea ,,pentru concursul de ex-libris”.

• Data limitã pentru trimiterea lucrãrilor – 10.11.2024 (data poștei)

NOTĂ: Lucrările care nu vor respecta cerinţele de mai sus vor fi eliminate din concurs.

• Premii, jurizare – Juriul va fi format din personalităţi în domeniu; preşedintele juriului – prof. dr. Aurel Stanciu, artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici.
• Premiile vor fi expediate prin poştă.

Știați că…?

 

• Avram Iancu a fost nepot al celebrului Horea, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784, din Transilvania.
• Adunarea de la Blaj a fost plănuită în casa lui Avram Iancu. Evenimentul era privit ca o acţiune revoluţionară, în care comunităţile de români urmau să îşi afirme identitatea şi să ceară drepturi politice egale cu cele ale ungurilor din Transilvania.
• Avram Iancu a fost arestat şi apoi decorat. Avram Iancu devenise, la doar 25 de ani, un lider energic în Transilvania, dar şi un personaj incomod pentru autorităţile maghiare şi pentru cele imepriale. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor l-a ajutat să reziste unor tentative de oprimare. În decembrie 1849, soldaţii austrieci l-au reţinut în târgul de la Hălmagiu, însă la scurt timp au fost obligaţi să îl elibereze la presiunea românilor, care se aflau în număr mare în acea zi la târg. Soldaţii au pretins că arestarea s-a făcut din greşeală. Două luni mai târziu, Avram Iancu avea să reprezinte interesele românilor din Transilvania în faţa împăratului austriac Franz Joseph, care l-a primit în audienţă la Pesta. Ulterior, împăratul a semnat decoraţia “Crucea de aur pentru merite, cu coroană”, ce urma să îi fie acordată lui Avram Iancu, însă liderul transilvănean a refuzat să o primească.
• Avram Iancu a suferit de depresie. După anul 1852, Avram Iancu a ieşit din viaţa publică. Istoricii români susţin că a căzut într-o depresie profundă. „Mintea i se împăienjeni de durere, iar figura lui câştigă încetul cu încetul expresia dureroasă şi cruntă a eroilor distruşi de puterea covârşitoare a unei idei, pe care realităţile vremii o refuzaseră deocamdată”, îl descria istoricul Nicolae Buta, în 1924. În momentele sale de luciditate Iancu spunea adesea: „Eu nu mai sunt Iancu, eu sunt umbra lui. Iancu e mort”. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tuselor chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872 pe prispa caseiunui localnici din Baia de Criş, numit Lieber, un brutar din localitate, la care trăsese peste noapte. Au fost găsite asupra lui o năframă, un fluier din lemn de cireş şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului, susţin istoricii. Cauza decesului lui Iancu a fost o hemoragie. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Hore