Image Alt

24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 2025 – 166 de ani de la unirea Moldovei și Țara Românească

24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 2025 – 166 de ani de la unirea Moldovei și Țara Românească

Prin unirea Moldovei și Țării Românești, în luna ianuarie 1859, mai precis la 5 și 24 ianuarie, a fost făcut un prim, și important, pas pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Ideea Unirii a fost un vis care a fost transmis din generație în generație timp de câteva sute de ani, la realizarea lui contribuind oameni politici, intelectuali, clerici și oameni de rând, cu toții gândind și simțind românește. Generația de intelectuali patrioți care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate și fraternitate și au avut intuiția diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, conform voinței patrioților din Moldova și Țara Românească.

Iată și câteva fragmente din jurământul și proclamația rostite de către Alexandru Ioan Cuza la 8/20 februarie 1859, în clădirea Catedralei Mitropolitane din București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 şi 24 ianuarie:

 

,,NOI ALEXANDRU ION I.

Cu mila lui Dumnezeu și voința națională.

Domn Moldovei și al Țării Românești.

 

Voința nației, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiților compatrioți, de a vă dori la toți de față și viitori pace și fericire și de a vă spune cari sunt cugetările și țintirile noastre.

Înainte de a Ne sui pe tronul Țării Românești la care ne-a chemat încrederea nației, Noi în fața Adunării, am făcut următorul jurământ:

 

,,Jur, în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării mele, că voiu păzi cu sfințenie drepturile și interesele Patriei, că voiu fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că, în toată Domnia mea, voiu priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m’au iubit și pe cei ce m’au urât, și că nu voiu avea înaintea ochilor miei decât binele și fericirea Nației române.

Așa Dumnezeu și compatrioții miei să-mi fie întru ajutor !”

 

Linia noastră de purtare în oblăduirea Țării Românești, nu o putem mai bine arăta decât întrebuințând aceleași cuvinte ce am rostit la suirea Noastră pe tronul Moldovei. Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în domnia noastră. Guvernământul nostru va fi, în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vream, precum îl statornicește Convenția încheiată în 7(19) august 1858 între Înalta Poartă otomană și puterile garante drepturilor patriei noastre.

Vom fi Domn Constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării Elective și toate stăruințele Noastre vor avea de țel desvoltarea noilor instituții ce ne-a recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor, ce sunt menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale statelor moderne.

Pentru ca aceste mari reforme să aibă drept resultat fericirea obștească, Noi sfătuim și îndemnăm pe tot compatrioții noștri, de orice stare și condiție, ca să uite desbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea dintre fiii aceleiași țări și nații, numai o deplină armonie între clasele societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărească; și așa și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.

Misia noastră, deși frumoasă, este mare și foarte grea ! Nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrățișarea sinceră și sprijinul puternic al compatrioților noștri. Toate zilele noastre vor fi întrebuințate în chip de a le merita și dobândi. Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea.

Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalităței cele mai stricte, trebuie dar ca să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor fiecare cetățean fără osebire să fie apărat în onorul și viața și în averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirei autorităților publice. Precum vom avea bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, pre atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toată asprimea legilor tot abuzul și toată călcarea de lege.

Tuturor compatrioților noștri le trimitem domneasca și frățeasca noastră urare și Dumnezeu să binecuvânteze Principatele Unite.” (8/20 februarie 1859 – Alexandru Ioan I., (contrasemnat) V. Alecsandri, Ministrul secretar de stat, Catedrala Mitropolitană București)

 

… și câteva fragmente din discursul unionistului Mihail Kogălniceanu adresat domnitorului Cuza în numele Adunării Elective :

 

,, După una sută cinci zeci și patru ani de dureri, de umiliri și de degradare națională, Moldova au reintrat în vechiul său drept, consfințit prin capitulațiile sale, dreptul de a-și alege pre capul său, pre Domnul. Prin înălțarea ta pe tronul lui Stefan cel Mare, s-au reînălțat însuși naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru au vroit să împlinească o veche datorie cătră familia ta, au voit să-i răsplătească sângele strămoșilor tăi vărsat pentru libertățile publice. Alegându-te pre tine Domn în țara noastră, noi am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țara dorește: la legi nouă om nou. …Fii, dar, omul epocii… fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria Ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni. Fă dar ca domnia ta să fie cu totul de pace şi dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii domn cetăţean, urechia ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi la linguşire…“.( Iulian Oncescu „Texte şi documente privind istoria modernă a Românilor, vol. 1 (1774-1918)”, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011)

Kogălniceanu a exprimat sentimentele de prețuire ale românilor dar a sintetizat și speranțele și așteptările lor în ceea ce privește înfăptuirea Unirii Principatelor şi a unor ample reforme în structurile societăţii, promovarea justiţiei şi echităţii sociale.

Unirea a fost rezultatul unei strategii politice ingenioase, o diplomaţie abilă şi spontană cu multiple implicaţii favorabile, care a eludat practic prevederile Convenţiei de la Paris, semnată de marile puteri europene, dând curs simţămintelor şi voinţei nestrămutate de Unire a poporului nostru. Prin Unirea Moldovei și Ţării Românești s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern iar reformele iniţiate de Alexandru Ioan Cuza au pus bazele dezvoltării moderne a României.

În istoria României, și pentru români, ziua de 24 ianuarie 1859 este o zi extrem de importantă, este ziua în care a avut loc Unirea Principatelor Române, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În această zi ne aducem aminte de toți cei care au făcut posibil acest eveniment și le aducem prinosul nostru de recunoștință.

 

Adaugă un comentariu

Program cu publicul Sediul central: Secțiile de împrumut și salile de lectură: Luni-Vineri – 9-17 Secția de Internet: Luni-Vineri: 8-16 Ludoteca: Luni-Vineri: 10-17 Sâmbăta și Duminica: Închis Filiala „Cosânzeana”: Luni-Vineri: 8-16 Sâmbăta și Duminica: Închis

Sediul central: B-dul Oituz 13A - Onești
Filiala Cosânzeana: B-dul Republicii 43 - Onești
(Parterul Școlii Gimnaziale George Călinescu, Corp B)

Telefoane:
Secretariat 0234 312202
Director 0234 324099
Filiala Cosânzeana 0234 317327

Persoane de contact
Ionuț Tenie - Director
Doina Bruma - Șef serviciu Relatii cu publicul, catalogare documente