GHEORGHE IZBĂȘESCU - 90 de ani de la naștere: Destinul poetului și profesorului - Biblioteca Municipală "Radu Rosetti" Onești

septembrie 10, 2025

GHEORGHE IZBĂȘESCU – 90 de ani de la naștere: Destinul poetului și profesorului

Ajuns în anii ’60 în noua urbe ce se ridica pe malurile Trotușului, poetul și publicistul Gheorghe Izbășescu și-a legat destinul de viața culturală a Oneștiului (Gheorghe Gheorghiu-Dej pe atunci). După o perioadă în care a predat la școlile din Viișoara și Oituz și apoi la catedra de limba și literatura română de la Liceul de Chimie, ajunge la Casa Pionierilor, actualul Club al elevilor, unde înființează Cenaclul literar “Zburătorul”. În foarte scurt timp, elevii îndrumați de el pe drumul creației literare devin “campionii” premiilor la nivel național. Cenaclul “Zburătorul”, născut în cetatea petrochimiei moldave și copil de suflet al poetului, are parte de cronici elogioase în presa literară a vremii.

Gheorghe Izbășescu își urmărește, în același timp, și propriul destin de poet, publicând primul volum de versuri, “Viața în tablouri”, la aproape 50 de ani. Debutul literar se petrecea, totuși, cu aproape 20 de ani mai devreme, în 1965, în paginile prestigioasei reviste de cultură Ateneu din Bacău.

După 1990 se dedică publicisticii, pentru ca, din vara anului 2003, să conducă juriul Concursului național de proză scurtă “Radu Rosetti” organizat de Biblioteca Municipală Onești. Avea să rămână fidel acestui proiect până la sfârșitul vieții. În semn de recunoștință și apreciere pentru ce a însemnat poetul, publicistul și profesorul Gheorghe Izbășescu în viața culturală a Oneștiului timp de peste 50 de ani, i s-a conferit titlul de “Cetățean de Onoare” iar Aula Bibliotecii “Radu Rosetti” îi poartă numele. Inițiativa i-a aparținut directorului instituției, Ionuț Tenie, fost elev al poetului la Cenaclul “Zburătorul”.

Biografie

Poetul, publicistul și profesorul Gheorghe Izbășescu s-a născut la 8 septembrie 1935 în satul Lăicăi, comuna Cetățeni (Arges) și a murit pe 9 octombrie 2017, la Onești, județul Bacău, fiind înhumat în cimitirul Mănăstirii Viforâta, judeţul Dâmboviţa. Este fiul lui Gheorghe T. Isbășescu, funcționar comunal, și al Victoriei (n. Miritescu), casnică.

După absolvirea în 1953 a Liceului “Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, frecventează timp de trei ani cursurile Facultății de Filologie, secția Slavistică, a Universității din București. Își întrerupe pentru câțiva ani studiile, pe care le reia în 1967, obținând în 1970 licența Universității “Al. I. Cuza” din Iași (secția Limba și literatura română).

A fost profesor de limba și literatura română la școlile din Viișoara și Oituz, județul Bacău (1962-1973), și la Liceul Industrial de Chimie din Onești (1973-l975). Din 1975, este profesor şi apoi director la Casa Pionierilor din Oneşti (transformată în Clubul Elevilor după 1989). Aici, înfiinţează Cenaclul literar „Zburătorul” şi întemeiază, în 1990, revista cu acelaşi nume, al cărei redactor-şef este pe toată durata apariţiei. În perioada 1969-l988 a fost membru al Societății culturale “G. Călinescu” și redactor al revistei societății “Jurnalul literar”.

În 1991 a îndeplinit funcția de redactor-șef al săptămânalului local “Curierul”, iar din 1995 face parte din colegiul de redacție al revistei “Poezia” din Iași. În 2000 a inițiat Festivalul-concurs de poezie tânără “Proconexiuni – Zburătorul” la Slanic-Moldova.

În timpul liceului frecventează cenaclul literar “Alexandru Sahia” din Târgoviște. Ca student este prezent la ședințele cenaclului Facultății de Filologie din Bucuresti. Ulterior, frecventează cenaclul “Junimea nouă” din Onești, cenaclul revistei “Ateneu” din Bacău, “Cenaclul din Tei” din București. Este deținătorul următoarelor premii: premiul concursului de debut în poezie al Editurii Albatros (1982), premiul revistei “Vatra” la concursul “Romulus Guga” (1989) pentru cea mai valoroasă carte de debut din perioada 1979-1989, premiul revistei “Convorbiri literare” (1998).

Ajunge să debuteze la aproape cincizeci de ani. Primul său volum, Viaţa în tablouri, din 1984, va fi apreciat pe măsură şi fără complezenţă de critica literară în exerciţiu, începând cu Laurenţiu Ulici şi încheind cu Radu G. Ţeposu. Cartea debutului va fi completată în anul următor cu Garsoniera 49, conturând un topos poetic inconfundabil. Firul editorial se întrerupe aici, din pricina cenzurii, fiind reluat în 1993, cu Ansamblul de manevre şi, mai ales, Coborârea din tablouri, considerată de autor „partea a treia a unei cărţi cu subiect unitar”. După care, poetul recuperează manuscrisele din sertar, cuprinzând şi poeme rescrise: Melodrama realului (1995); Cântece de mântuire; Muza din tomberon (ambele, în 1998); Mona-Ra (2000); iar mai târziu: Jocurile minţii (2007); Experimente mentale (2009) şi Pietonii lui Pan (2010). Se adaugă acestora antologiile de autor: Ulise al oraşului (în două ediţii: 1994 şi 2008, ultima considerată „definitivă”); Melodrama realului, 2003 (reluând titlul volumului din ’95), cea mai reprezentativă; Un pumnal sub cămaşă, 2009, care încorporează şi poemele din volumul publicat în 2007, Jocurile minţii. Iar în anii din urmă publică un singur volum: Râsul galben din adânc (2012). În toate acestea, graniţa dintre inedite şi poemele selectate este greu de precizat, întrucât poetul rescrie febril poemele de odinioară, adaugă şi restructurează asiduu, dând alt contur ciclurilor anterioare. Doborât de o boală necruţătoare, Gheorghe Izbăşescu a murit în 9 octombrie 2017, în singurătatea apartamentului său din Oneşti – echivalentul garsonierei 49, toposul poetic de la debut – , departe de prietenii din Piteşti şi rudele din Târgovişte care l-au susţinut. A fost înmormântat într-o criptă a familiei din cimitirul Mănăstirii Viforâta, în prezenţa câtorva scriitori din Filiala Piteşti şi a rudelor.

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ

Debut literar în aprilie 1965, în revista băcăuană „Ateneu”, cu poezia „Străbatem Țara” (rubrica „Coloana poeților tineri”).

Debut editorial în 1984, cu volumul de versuri „Viaţa în tablouri”.

A colaborat cu versuri, proză, publicistică la revistele: „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Argeş”, „Astra”, „Apostrof”, „Arca”, „Aurora”, „Antares”, „Calende”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Euphorion”, „Familia”, „Flacăra”, „Jurnalul literar” (Oneşti), „Luceafărul”, „Limba şi literatura română”, „Observator cultural”, „Orizont”, „Poesis”, „Poezia”, „Ramuri”, „România literară”, „Sinteze”, „Steaua”, „Tomis”, „13 Plus”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Tomis”, „Unu”, „Vatra”, „Viaţa Românească”, „Viaţa studenţească”, „Vitraliu”, „Zburătorul” ş.a.

Pseudonime: Gheorghe Arald, Glad Moroșanu.

VOLUME

-Viața în tablouri. Poeme (București, Albatros, 1984)

-Garsoniera 49. Poeme (Iași, Junimea, 1985)

-Coborârea din tablouri (Ulise şi Mirianida). Poeme (Bacău, Plumb, 1993)

-Ansamblul de manevre. Poeme (Bacău, Plumb, 1993)

-Ulise al orașului. Poezii (Cluj-Napoca, Limes, 1994; ed a II-a, Timișoara, Marineasa, 1998; ediţie definitivă, Cluj-Napoca, Limes, 2008)

-Melodrama realului. Poeme (Timpul, Iaşi, 1995; ed. a II-a, Timișoara, Marineasa, 1997; ed. a III-a, Cluj-Napoca, Limes, 2006)

-Mâna cu efect întârziat (Timișoara, Helicon, 1997)

-Muza din tomberon (Timișoara, Marineasa, 1998)

-Cântece de mântuire (Botoşani, Axa, 1998; ed. a II-a, Bucureşti, Vinea, 2005)

-Mona-Ra (Timișoara, Augusta, 2000)

-Salonul de vară. Roman – 3 volume (Cluj-Napoca, Limes, 2003-2005)

-Ansamblul de manevre (mica epopee apretată – I). Antologie de autor (Cluj-Napoca, Dacia, 2003)

-Podul de peste Trotuş (mica epopee apretată – II) (Cluj-Napoca, Limes, 2004)

-Scările de marmură (Ulise al oraşului) (Cluj-Napoca, Limes, 2004)

-O călărire în zori (Cluj-Napoca, Limes, 2005)

-Rame captive din Ithaca (Cluj-Napoca, Limes, 2005)

-Jocurile minții (București, Vinea, 2007; ed. a II-a, Cluj-Napoca, Dacia XXI, 2011)

-Experimente mentale (Poemele de la Athena) (Cluj-Napoca, Limes, 2009)

-Pietonii lui Pan. Poeme (Cluj-Napoca, Limes, 2010)

-Un pumnal sub cămașă (Cluj-Napoca, Limes, 2010)

-Râsul galben din adânc. Poeme (Cluj-Napoca, Dacia XXI, 2012; ed. a II-a, Iaşi, Junimea, 2018)

-Scrieri. Trilogia Ulise al orașului (Antologie) (Cluj-Napoca, Limes, 2021)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990).

Membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesionişti din România (1994) și al Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România (2002).

Cetăţean de onoare al municipiului Oneşti (2018) iar Aula Bibliotecii municipale “Radu Rosetti” Onești îi poartă numele.

GHEORGHE IZBĂȘESCU – 90 de ani de la naștere: Destinul poetului și profesorului

GHEORGHE IZBĂȘESCU – 90 de ani de la naștere: Destinul poetului și profesorului

Articole similare

Zeci de bibliotecari din țară, încântați de dotările ultramoderne și activitățile diversificate de la Biblioteca “Radu Rosetti” Onești

„Fetele neînfricate” de la Biblioteca „Radu Rosetti”, în „vizită de lucru” la primarul Oneștiului, Adrian Jilcu

Eveniment editorial de excepție la biblioteca Rosetti

Program cu publicul

Contact