Sistemul monetar în România după 1889
[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width="1/1"][cmsmasters_text] 29 mai /10 iunie 1889 în România este votată legea pentru introducerea sistemului monometalist (etalon aur), ce intră în vigoare în data de 17/29 martie 1890.1 leu este echivalent cu 1/3. 1 dintr-un gram de aur fin cu titlul de 90%. Era necesar ca emisiunile de hârtie-monedă să fie acoperite în proporţie de 40% cu aur.
Printre artefactele păstrate în colecţiile Muzeului De Istorie Onești, se află şi un vârf de săgeată cu valoare premonetară
Muzeul de Istorie din Onești deține printre artefactele păstrate în colecțiile sale, un vârf de săgeată cu valoare premonetară, înscris în listele de inventar ca provenind dintr-o descoperire întâmplătoare făcută în cursul anului 1963 în punctul Mileşti.
Trusa sacră (magică) de la Căbești (Cociuba-Dămăcușa)
[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width="1/1"][cmsmasters_text] În colecțiile Muzeului Municipal de Istorie din Onești există un lot de piese cu caracter cultic (o trusă magică), rămase până în prezent inedite, provenite ca urmare a săpăturii de salvare întreprinse de către Muzeul de Istorie din Oneşti, în anul 1963, în aşezarea getică de la Căbeşti, punctul Cociuba – Dămăcuşa (amplasat în nordul satului Căbești), atribuită pe baza pieselor de inventar, în special a ceramicii, secolelor IV – III a.Chr. Aceste piese, prin elementele lor fundamentale, reflectă credințe și practici magice ale comunitarilor așezării getice de la Căbești (com. Podu Turcului, jud. Bacău).
Monedele Sadagura (1 para / 3 denghi şi cele de 2 parale / 3 copeici) în colecţiile Muzeului de Istorie din Oneşti
[cmsmasters_row data_shortcode_id="wimwm3t77" data_padding_bottom_mobile_v="0" data_padding_top_mobile_v="0" data_padding_bottom_mobile_h="0" data_padding_top_mobile_h="0" data_padding_bottom_tablet="0" data_padding_top_tablet="0" data_padding_bottom_laptop="0" data_padding_top_laptop="0" data_padding_bottom_large="0" data_padding_top_large="0" data_padding_bottom="50" data_padding_top="0" data_bg_parallax_ratio="0.5" data_bg_size="cover" data_bg_attachment="scroll" data_bg_repeat="no-repeat" data_bg_position="top center"
Oneștiul, gen. Alexandru Averescu și Primul Război Mondial
„1. I. 1917 Te Deum. Recepție la popota ofițerilor înainte de dejun. Am ținut o cuvântare înălțătoare și sfârșind cu bune urări pentru M. S. Regele și întreaga familie Regală. După masă la ora 5 am invitat pe toți ofițerii din garnizoană la mine, la ceai. Starea de spirit bună. Situația pe front ceva ameliorată. Luptele în sectorul Pralea au început și par a se dezvolta avantajos.
Costumul popular moldovenesc bărbătesc
În comparaţie cu costumul popular femeiesc, cel bărbătesc prezintă, în linii generale, o mai mare unitate atât sub aspect morfologic, cât şi din punct de vedere decorativ, concretizându-se printr-o structură simplă, dar nu lipsită de eleganţă, printr-o ornamentaţie discretă, grupată cu fineţe şi discernământ, printr-o gamă cromatică sobră şi armonioasă. Caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale.
Costumul popular femeiesc
Însoţind omul în toate împrejurările vieţii sale, cotidiene, sărbătoreşti şi ceremoniale, din copilărie până la bătrâneţe, costumul popular este un ansamblu material, cu funcţii utilitare, dar şi o creaţie culturală totodată, purtătoare de semne şi simboluri, un pregnant mijloc de comunicare în cadrul comunităţii rurale tradiţionale, un limbaj vizual expresiv cu multiple semnificaţii. Mai mult decât oricare fenomen de cultură, portul popular reflectă structuri sociale, mentalităţi, credinţe, tradiţii şi datini, diferite de la o etnie la alta.
Lucrările artistei Ana Iliuț prezente în patrimoniul Muzeului Municipal de Istorie.
Graficiana Ana Iliuţ s-a născut la 9 noiembrie 1913 la Cetatea Albă (azi, în Ucraina); a urmat cursurile Şcolii de Belle-Arte din Iaşi în perioada 1934-1939. Printre profesorii săi se numără Octav Băncilă, precum şi Petre Troteanu şi Ioan Cosmovici, plasticieni cunoscuţi în epocă. Prima expunere are loc la Bucureşti în anul 1949. Începând din anul 1955, a participat frecvent la expoziţii de artă în țară și în străinătate, colective și personale, anuale şi festive.
Bătălia de la Coșna
Bătălia de la Coșna face parte din ceea ce s-a numit generic „A treia Bătălie de la Oituz” din Primul Război Mondial (iulie-august 1917) Momentul istoric, anul 1917, înfățișează Europa în stare generală de război, conflict care durează deja de 3 ani, și despre care, inițial, nimeni nu credea că va dura mai mult de 6 luni. Nimeni nu pare să se mai încumete să anticipeze către ce se îndreaptă „bătrânul continent”. Pe frontul de vest, Marea Britanie, Franța și Italia țineau piept Germaniei și Austriei, implicate în alt conflict și cu Imperiul Țarist, pe frontul estic. Totodată, armatele Franței și Angliei, înfruntau și Imperiul Otoman la granița cu Grecia. Războiul se transformase într-un conflict sângeros în care milioane de oameni pieriseră deja.
Muzeul de istorie – descriere
Instituţie de importanţă locală, fără personalitate juridică, Muzeul Municipal de Istorie deţine un patrimoniu de peste 7000 de piese, structurat
