”Martie acest” – Eugen Barbu
”Martie acest mi te-a adus,
Veselă, tînără și surîzătoare,
Și bucuria pe care-o simt, oare
Decât alte fericiri e mai presus?
…
Nu aparții nimănui. Vii și pleci.
Generoasă, lumină și altora du.
Nu stărui, nepăsătoare, treci.
Precum acest Mart trecu.
Singur regretul și-o veche melancolie,
M-or cuprinde ca niște plase,
Numele-ți rar, pîn la mine, o să mai vie,
O să mă-ntristeze și-o să mă lase.”
(”Martie acest” – Eugen Barbu)
