”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, el însuși soldat în Primul Război Mondial, este un roman psihologic care abordează conflictul interior al personajului principal, însetat de idealul iubiri, dar dominat de nesiguranță.

Structurat în două părți, cu titluri semnificative, romanul ilustrează în mod tragic două ipostaze existențiale: aspirația către sentimentul de iubire absolută și imaginea războiului dureros.

Prima parte debutează cu imaginea lui Ștefan, proaspăt locotenent, în primăvara anului 1916,în timpul unei discuții la popotă.Pornind de la un articol din presă, în care se vorbește despre un bărbat achitat după ce și-a ucis soția infidelă, între ofițeri se naște o dispută despre dragoste și infidelitate.Aceasta declanșează cu o viteză fulgerătoare în mintea protagonistului amintiri despre fosta lui soție, Ela.În continuare, a doua parte a cărții, reprezentănd imaginea războiului, este prezentată în contextul dramei trăite de personajul-naraton nu doar ca experiență pur militară, ci în completarea suferinței experimentate în urma poveștii de dragoste trăite.Cele două ,,nopți” sugerează etapele definitorii în evoluția protagonistului: iubirea și războiul.