Marele Premiu – Concurs ”Cartea pe care o iubesc”

,,Cartea pe care o iubesc”

Conștientizezi că este nativ ca omul să își dorească tot mai mult? Omul, ca ființă hulpavă, pune preț pe cantitate. Încă de când s-a gravat începutul existenței noastre pe pietre, orice entitate supusă condiției de Homo sapiens vâna pentru a-și face provizii cât mai multe. Atâtea imperii au luat naștere, apoi, pentru că cei care au condus, au luptat pentru teritorii, pentru bogății, pentru putere. Ar părea că orice cumul uriaș concentrează o comoară plină de valoare. Când ne lăudăm că am citit cărți de o mie de pagini, parcă ego-ul prinde un alt contur. De parcă toată această înfumurare nu ar încăpea într-un singur eu, așa că rămâne ca acesta să se dedubleze. În timp ce turma se laudă că a citit cărți atât de groase și de voluminoase, turmă pe care eu chiar o admir, pentru că sunt care deja au migrene numai dacă ating o carte, eu mă laud că am citit o carte de 54 de pagini. Și nu, nu mă laud nici pentru că a am citit-o în engleză, ci pentru că Baltasar Gracián reuşeşte să suplinească această limitare cantitativă printr-o ilimitare combinatorie, un veritabil exemplu reprezentându-l ,,How to Use Your Enemies”.

Așa cum este inscripționat pe prima pagină a manuscrisului, mai bine nebun alături de turmă, decât sănătos tun singur ¹. Dacă ființa umană își alege acest petec, nu se impune ca ea să acționeze întocmai turmei. Omul trebuie să se cultive pe sine în fiecare clipă a vieții sale. El trebuie să se ferească de persoana fără cultură ², pentru că ea nu se reduce decât la un tărâm scufundat în abis. Niciodată să nu se asocieze cu cineva care să îi păteze imaginea ³, dar nici cu cineva care să îl eclipseze ⁴. El va căuta sprijinul din partea celor mai inteligenți față de acesta ⁵, căci se va simți mult mai siguranță la coada celor culți, decât în fruntea celor inculți. Numai așa va reuși să se depășească pe sine. El va avea grijă să lase o bună impresie ⁶ indiferent de individ, căci ușor o reputație poate fi ruinată ⁷ și greu una păstrată. Să nu fie inaccesibil, el trebuie să se lase descoperit, dar nu și înțeles. O undă de mister îl va face să fie dorit. Misterul îl nuanțează pe om numai dacă el știe cum să mânuiască această armă. Dacă se închide prea mult în sine, va fi respingător. Dacă se lasă exploatat, lumea va cunoaște ceea ce îi provoacă fie durere, fie plăcere, ceea ce, ideal, ar trebui cenzurat. El însuși trebuie să se facă râvnit ca și cum s-ar duce la un interviu pentru un job ⁸. Angajatorii trebuie să înțeleagă că nu el are nevoie de acel job, ci că jobul are nevoie de el. Un om determinat profită de invidia altora și o convertește în triumful său. Nu se simte stânjenit sau umilit de ura lor, ci, ca un veritabil ,,poeta artifex”, îi schimbă total sensul: din otrava pe care au aruncat-o spre el, în norocul pe care el îl poartă. ⁹ Omul care nu își epuizează resursele interioare nu își va pierde perisabilitatea. Ceea ce am enumerat sunt legi fundamentale pentru fluiditatea unei relații intrapersonale.

Pentru că tâlcul relației interpersonale reiese din următoarele cuvinte… Primordial, o persoană calculată va avea încredere în prietenii de azi exact ca în dușmanii de mâine ¹⁰ cu toate că aceștia au fost aleși cu cap. Întotdeauna ea trebuie să se aștepte negreșit la ceea ce este cel mai rău. Nu este sub nicio formă paranoia, ci realitatea. Realitatea trebuie trăită sub spectrul unei conștiințe care știe exact cu ce se mănâncă. Ființa umană, însă, nu neglijează prieteniile, ele sunt arma perfectă: multiplică norocul și divide problematica. ¹¹ De asemenea, un om calculat își va pune la punct cunoștințele despre psihologia umană și va juca perfect rolul mascotei, deoarece turma se simte în largul ei când cel care în fapt, disimulează, joacă cele mai umilitoare roluri. ¹² De fapt, acesta nu este decât o oglindă a celor din jur, iar oamenilor le place să fie înconjurați de semenii lor. Totul în moderație, însă, pentru că este important să se și refuze. Un surplus de valoare care cuantifică totul unitar uman este de asemenea și a ști răspunsul la ceea ce ar putea fi punctul slab al unei persoane, pentru că în momentul acela ea este pur și simplu dezarmată, vulnerabilă. Un bun ascultător va atrage oameni care să se deschidă în fața acestuia, și de asemenea acest ascultător nici nu își va dezvălui din slăbiciunile sale proprii. Cui nu-i place să vorbească despre sine? Atunci când găsește persoana potrivită cu care să discute, acela va și uita când îi va veni rândul persoanei să vorbească despre ea. Și așa, acela se va dezarma de unul singur, dar acest privilegiu, care va deveni o obișnuință pentru viitoarea victimă, va fi porționat, astfel încât, acest bun ascultător să-i devină dependență. Soarele este privit abia când apune. ¹³ Așa și acest om bun care disimulează. Se va face râvnit. Îi va lăsa flămânzi pe cei de lângă sine, care vor depinde, în final, numai de el. Întreaga societate nu este decât o tablă de șah, unde fiecare pion își are deja scris rolul în ecuație, iar, în timp ce tu ești în viață, meriți să fii iubit, iar când vei trece sub spectrul neființei, vei merita să fii și amintit, dacă ai știut cum să te pui în valoare la momentul potrivit. ¹⁴

Eu iubesc această carte, pentru că mi s-a demonstrat, încă o dată, că nu volumul sursei primează, ci mesajul pe care îl transmite. În acest caz, este unul cu tâlc, unul modelator. Drept să spun nici nu m-am simțit că lecturez în momentul în care mă aventuram în acele pagini. De fapt, simțeam cum un înțelept îmi șoptea niște sfaturi pe care nu am să le uit niciodată și care o să mă salveze cu siguranță, iar în viziunea mea, dacă rostul cărții acesteia a fost ca să mă educe, înseamnă că își merită din plin titulatura de ,,carte”, pentru că multe dintre ele deși se pliază sublim pe conceptul de ,, formă”, ,,fondul” este total ignorat. Tind să îi mulțumesc scriitorului și vizunii sale care pledează pentru o lume altfel, a cărei destinație este accesibilă numai a celor care vor să înțeleagă acel ceva din rostul unei cărți și să se transpună în acea lume brodată de autor. O carte este iubită când este înțeleasă, indiferent de numărul ei de pagini.

¹ ,,‹Better mad with the crowd than sane all alone…› ”

² ,,A person without knowledge is a world in darkness. ”

³ ,,Never be associated with someone who can cast you in a poor light[…]”

⁴ ,,Never consort with someone who eclipses you […]”

⁵ ,,Deal with people from whom you can learn. ”

⁶ ,,Leave a good impression. ”

⁷ ,,It’s very easy to gain a bad reputation […]”

⁸ ,,Make the eminent job depend on you so that people see that the job needed you, not you the job. ”

⁹ ,,Know how to triumph over envy and malevolence. ”

¹⁰ ,,Trust in today’s friends as if tomorrow’s worst enemies. ”

¹¹ ,,There’s no desert like a life without friends: friendship multiplies blessings and divides troubles. ”

¹²,,The only way to be well loved is to put on the skin of the most stupid of animals. ”

¹³,,Nobody looks at the sun when it’s shining, everyone when it’s eclipsed.”

¹⁴ ,,Whilst someone is alive, it makes them worthy of love; when dead, of being remembered.”

Marele premiu a fost câștigat de Bacalu Miruna-Maria.

”Sunt pasionată de frumosul cel mal greu de distins, de unicitate. Gândirea mea analitică dorește în permanență explorarea labirintelor, deoarece pentru mine o provocare poate însemna un salt calitativ spre o mai eficace cunoaștere intrapersonală. Inteligența mea nativă se înclină spre artă, creația în sine, fie în scris, fie în culori, fie în scopul vindecării lăuntrice a celor din jurul meu, pentru că ajutându-i pe alții mă ajut pe mine și invers.

Mă numesc Miruna-Maria Bacalu și la cei 18 ani ai mei încă mă simt străină față de tot ceea ce înseamnă cunoaștere, căci omul cu cât cunoaște mai multe, cu atât își dă seama de cât de multe nu cunoaște.

Vă mulțumesc pentru că ați crezut în ceea ce am scris!”