Poezie pentru suflet: ”Ce ierburi fi-vom…”
”… privindu-te, eu uit că mai exiști,
se iscă-n mine ceea ce tu iști:
un timp în care timpul crește bun
și fericite pajiști îl adun
iar ochii mei de bucurii par triști:
privindu-te, eu uit că mai exiști…
…
… ce ierburi fi-vom, ce pământ duios,
ce glezne săruta-vom luminos,
ce fiare îmblînzi-vom, ce azur
vom răsturna în chipul nostru pur
cînd clopote vor bate-armonios
ce ierburi fi-vom, ce pământ duios!…”
(”Ce ierburi fi-vom…” – Radu Cârneci)