PLASTICA ANTROPOMORFĂ ȘI ZOOMORFĂ DIN EXPOZIȚIA MUZEULUI MUNICIPAL DE ISTORIE
Plastica în lut constituie unul dintre cei mai importanți factori, specifică comunităților neo-eneolitice, atât pentru valoarea ei documentar-artistică, cât și pentru semnificația și atributele sale de esență magico-religioasă, strâns legată nu numai de practicile rituale, ci și de amprenta dezvoltării societății umane străvechi.
Cu decenii în urmă, unii cercetători au considerat figurinele ca fiind simple jucării pentru copii, renunțându-se cu totul la această părere, mai cu seamă după ce s-a observat că ele au caractere specifice pentru fiecare cultură. În funcție de analogiile cu, culturile din Asia Mică, s-a ajuns la concluzia că figurinele trebuie puse în legătură cu cultul fertilității, respectiv cu credința în ,,zeița mamă’’. Cultul este, de origine sudică și s-a răspândit, în ținuturile noastre, încă din timpul procesului de neolitizare, iar apoi s-a menținut, având o evoluție specifică, locală, cu permanente contacte cu populațiile sudice. Pe măsura dezvoltării economice a comunităților neolitice, se completa și conținutul ideologic al credințelor privind fertilitatea. Majoritatea figurinelor descoperite în cuprinsul locuințelor, în anumite locuri, aveau și o semnificație de protectoare a locuințelor și așezărilor.
Unele figurine mai mari de lut erau fixate pe perete sau pe un soclu. În schimb, cele mici de lut și în special cele de os, încă din faza mijlocie a culturii Gumelnița, erau lucrate în ateliere amenajate în cuprinsul unor locuințe obișnuite, unde se realizau piesele necesare pentru membrii colectivității, ca și pentru cei din așezările vecine.
Execuția anumitor figurine vreme îndelungată, cu respectarea formelor și a decorului pe teritorii foarte întinse, constituie încă o dovadă a contactelor strânse dintre comunitățile înrudite, din cadrul fiecărei culturi.
Viaţa spirituală a comunităților cucuteniene din Depresiunea Onești, legată de cultul fertilităţii şi fecundităţii, se caracterizează, aşa cum o dovedesc cercetările arheologice de la Bogdănești- Podeac, Gura-Văii-Siliște, Târgu Ocna-Podei și Viișoara-Mastacăn. Existenţa plasticii antropomorfe, găsită, în marea ei majoritate în stare fragmentară, este reprezentată în exclusivitate, prin statuete feminine, redate, fie în poziţie verticală, fie în poziţie şezândă. Reprezentările antropomorfe sunt doar feminine, lipsind cele masculine și androgene.
Plastica zoomorfă, rudimentar modelată, este reprezentată atât de speciile de animale domestice, în special bovidee, crescute de comunitatea respectivă, dar și canide, despre care se crede că erau utilizate în ceremonii religioase, fiind utilizate la sacrificii în asociere cu unele rituri funerare, cât și unele animale sălbatice, ca de exemplu ursul, care putea juca și rolul de animal totemic. Reprezentările în lut ale animalelor utilizate în practicile magico-religioase, oficiate pentru creșterea și înmulțirea animalelor, ferirea turmelor de boli și apărarea de atacul animalelor sălbatice, turmele constituind importante resurse economice și conferind prestigiu deținătorilor.
Protome zoomorfe–primul exemplar din așezarea de la Bogdănești, de dimensiuni mici, stilizat și redând un bovideu, are cap triunghiular, cu botul și coarnele conice, gâtul fiind scurt și gros. Cea de-a doua protomă are de asemenea cap triunghiular, cu botul conic, gâtul scurt și gros, reprezentând o suină.
Dacă, inițial, despre protomele zoomorfe s-a afirmat că ar îndeplini rol de toarte sau de simple ornamente, ulterior, li s-au atribuit importante implicații spirituale, fiind considerate artefacte cultice, utilizate în cultul fecundității și fertilității.
Protome ornitomorfe, ilustrate printr-un singur artefact, provenind din așezarea de la Gura Văii- Siliște. Este vorba de butonul unui capac, modelat în formă de pasăre, în poziție șezândă, cu gâtul relativ lung, ușor lăsat pe spate. La bază prezintă o perforație.
Obiecte antropomorfizate- în această grupă fiind încadrat un idol antropomorf, modelat din pastă cu nisip, microprundișuri și granule de calcar în compoziție. Are forma unui cilindru, cu capătul inferior mai îngust. La partea superioară se remarcă două perforații circulare, ce par să reprezinte ochii, în timp ce o a treia perforație, tot circulară, pare să figureze gura. Piesa, prezintă la exterior, urme de ardere secundară.
Vase cu aplicații antropomorfe, ilustrate de un fragment modelat din pastă intermediară, găsit la Bogdănești-Podeac, pe care a fost realizat schematic,în basorelief, o imagine antropomorfă, din care s-a păstrat doar partea superioară. Capul, de formă probabil ovală, este desprins din vechime. Gâtul și trupul, sub forma unei coloane, sunt redate prin intermediul unei singure benzi de lut. Brațele, realizate din câte două benzi de lut, sunt ridicate, unghiurile fiind rotunjite.
În concluzie, plastica antropomorfă cât și cea zoomorfă, a jucat un rol important în viața spirituală a omului cucutenian, reprezentând sub diferite forme conceptele religioase ale lumii neo-eneolitice, putând fi observate anumite idei ce se vor răspândi în Epoca Bronzului, odată cu pătrunderea unor populații nord-pontice.
