
Cartea pe care o iubesc: „Economia pe înțelesul fiicei mele: O scurtă istorie a capitalismului” de Yanis Varoufakis
Cartea de care m-am îndrăgostit… Ei bine nu doar că am iubit această carte, am urât-o, am vrut să o văd dispărând, mi-am dorit să fie acolo mereu, să nu fi auzit de ea, să nu o uit niciodată, toate în același timp. A trezit o serie de sentimente în mine atât de diferite, opuse, contradictorii și totuși care par să se completeze, niște simțiri specific adolescentine. Mi-a răscolit ființa în moduri cumva așteptate, dar la o intensitate nebănuită mie.
O carte de economie, care mi-a intrat pe sub vene, care mi-a schimbat modul de a vedea ceea ce se întâmpla în jurul meu. Uneori îmi doresc să pot gândi altfel să dau timpul înapoi, spre ignoranța mea, care a fost o binecuvântare ascunsă, pe care nu am avut înțelepciunea de a o aprecia la valoarea pe care o avea la momentul acela. Îmi doresc să mă pot uita la televizor, să văd știrile zicând, mândre, încurajator, „Elon Musk este cel mai bogat om din lume, depășindu-l pe Jeff Bezos”, fără să îmi fiarbă sângele în vene, fără să mă îngrozească ce se ascunde în spatele acestor munți de bani.
Poate că regret faptul că nu am apreciat această inocență din gândirea mea, dar nu am să disprețuiesc niciodată ce mi-au adus aceste cărți: m-au învățat să caut în mine un mod de a privi lumea, de a vedea ceea ce este în jurul meu mai presus de aparențele acestea sclipitoare. Să văd că există, și să caut mai mult, să pornesc pe un traseu al cunoașterii, pentru ca asta a reprezentat pentru mine anul 2020, în afara începutului unei pandemii, în afara primului an în care ne-am mutat în mediul online. Pot spune că m-am autodescoperit, mi-am găsit scopul în viață, și am înțeles ce mă pasionează, am crescut din punct de vedere spiritual mai mult decât aș fi putut spera vreodată.
Cărțile ca aceasta nu au fost pentru mine doar o sursă de informare, un izvor de cunoaștere sau ceva asemănător, au cultivat în mine o serie de emoții, care m-au făcut să înțeleg unele lucruri mai profund. Am înțeles, spre disperarea mea, lipsa de interes a generației noastre, lipsa de surse din media și de motivație în general, cum am înțeles și nevoia de a îmi transpune părerile și gândurile, în speranța că aș putea ceva.
Pe lângă faptul că mi-a intrat în acest fel în inimă, inundându-mi ființa în moduri nebănuite, mi-a oferit un scop. Deși știu ce mi-ar face cea mai mare plăcere să fac mai departe, știu și care va fi drumul meu, și pot spune cu siguranță că voi poposi asupra economiei în viitorul meu, atât de incert.
Autorul pleacă de la premiza că majoritatea economiștilor contemporani analizează economia dintr-un punct de vedere pur teoretic, îndepărtându-se de adevărata natură a acesteia. El spune căsimplificarea acesteia în termeni pur matematici duce la o discrepanță imensă între ceea ce este cu adevărat, în practică, și ceea ce ajunge, din punct de vedere matematic.
Pe parcursul lucrării ne sunt expuse atât trecutul, prezentul, cât și viitorul, când se vorbește despre piețe, comerț, etc. Textul pornește de la idea de dezvoltare în trecutul îndepărtat, respectiv evoluția unor state în paralel cu altele, ajungând la concluzia că nevoia a dus la acestea.
Își deplasează apoi atenția spre Mesopotamia antică și spre inventarea banilor, a datoriilor, conceptual identice cu cele pe care le folosim și în contextul actual. Urmărește, de asemenea, și implicarea politică, religioasă a oamenilor vremii în acele procese. Ajunge, apoi în Anglia, în perioada feudalismului, urmată de căderea acestuia și de ridicarea Revoluției industriale.
Aceste evenimente, ne conduc la schimbarea concepției umane asupra valorii experiențiale în valoare de schimb. Autorul admite lăcomia drept componentă a naturii umane, dar recunoaște schimbarea de paradigmă adusă de apariția tehnologiei și dezvoltarea industriei.
Astfel, ajunge la strânsa legătură dintre datorie, profit, interdependența acestora fiind un motor al economiei, care stă la baza conceptului de banking. Consideră, în acest capitol implicarea politică, a guvernării în sistemul financiar, luând în considerare problemele ridicate de taxarea populației, dar și de lipsa acesteia.
În ultimele trei capitole, el dispută problemele ce pot fi ridicate de: automatizarea industriei, afirmând și omul ca fiind indispensabil proceselor de producție, fantezia periculoasă a banilor apolitici, făcând referire la Bitcoin, și poluarea produsă de sistemul capitalist.
Deși, citindu-i scurta descriere pe care am făcut-o mai sus, poate părea o carte mai mult decât plictisitoare, la limita dintre a pica în lumea somnului și a fi cu o cafea în mână pentru a putea supraviețui acestei lecturi, a adus în mine o schimbare radicală, și pot spune că m-am îndrăgostit nu doar de această carte, ci și de versiunea mea de după citirea ei. Dacă o carte nu îți răscolește dedesubturile, nu îți zdruncină credințele din temelii, sau nu te întoarce pe dos, poți spune că te-ai îndrăgostit cu adevărat de ea?
Nume: Guramba Alexandra-Ioana
Vârsta: 17 ani
Liceul: Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești
Profesor îndrumător: Mitroiu Adina Elena