Pe teritoriul României, cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
În ceea ce priveşte tehnica de producere a vaselor, pe baza datelor directe sau indirecte, s-a ajuns la concluzia că metoda răsucirii lutului a fost combinată cu un procedeu de rotaţie (disc, turnetă sau roată) utilizat întâi în faza Cucuteni A-B şi apoi generalizat în faza Cucuteni B. Sunt remarcabile diversitatea şi echilibrul deosebit al formelor vaselor care uimesc prin eleganţă şi proporţie ceea ce le conferă o valoare artistică deosebită.
Meşterii au modelat alături de vasele cu un caracter uzual (printre care amintim străchini, castroane, capace, cupe, pahare, vase de provizii, fructiere) şi vase care aveau rol de cult, folosite în ritualuri religioase (cum sunt vasele suport, vasele binoclu, vasele antropomorfe şi zoomorfe etc.
Decorul ceramicii a evoluat de-a lungul timpului. Primele etape sunt marcate de tradiţia precucuteniană a decorului incizat în care cultura Cucuteni îşi are geneza, în ceea ce priveşte tehnologia ceramicii şi chiar a unor motive şi tehnici decorative cum ar fi canelurile, inciziile, ovele, alveolele, spiralele dar şi pictura. Începutul culturii Cucuteni, corespunde unor căutări caracterizate de experimente dar şi de împrumuturi culturale din mediul culturilor vecine (Petreşti şi Gumelniţa) elemente ce vor fi asimilate şi dezvoltate în stiluri ce vor deveni ulterior, prin adoptarea picturii tricrome, definitorii acestei civilizaţii. Pictura tricromă va permite combinaţii în care imaginaţia artiştilor pare să nu cunoască limite. Culorile folosite sunt albul, roşul şi negrul. În prima fază de evoluţie a culturii, se observă o adevărată obsesie de a picta tot vasul pe exterior, uneori chiar şi pe interior. Motivul pricipal a fost spirala care va fi compusă şi descompusă în spirale înlănţuite, secţionate, reduse doar la bucle, organizate în şiruri orizontale, verticale sau oblice sau în diverse alte combinaţii. Motivul spiralei va fi combinat cu cercuri pictate, ove, elipse, linii şi benzi. Decorul este dispus în registre, simetria şi ritmicitatea cunoscând un echilibru remarcabil.
Albul şi roşul sunt principalele culori folosite la decorarea ceramicii, negrul fiind de cele mai multe ori utilizat pentru conturarea şi sublinierea unor motive decorative. In faza următoare, faza A-B, negrul, care capătă o nuanţă ciocolatie, predomină în decorarea ceramicii. Motivele sunt pictate în această nuanţă uneori folosindu-se chiar pentru acoperirea spaţiilor pe care se pictează sau din care se rezervă motivele. Meandrele dobândesc o importanţă sporită în decorarea vaselor fiind încă prezent şi motivul spiralelor cu derivatele sale destul de variate.
Ornamentarea vaselor prin incizii şi caneluri va dispărea folosindu-se doar pictura bicromă şi tricromă. Acum apare figurată în pictură şi silueta umană destul de schematizată. Apogeul artei decorative este atins în ultima fază a culturii, în faza B. Se renunţă la decorarea în întregime a vasului, decorul devenind sobru şi rafinat. Combinațiile sunt simple însă de mare rafinament.
Dominată este pictura neagră pe fond crem-gălbui sau albicios deşi nu lipseşte nici pictura cu roşu sau alb. Spirala este rar realizată, cercurile şi tangentele la cerc având un rol deosebit. Artiştii reuşesc o remarcabilă repartizare tectonică a decorului. Acum sunt introduse în decor motive animaliere (feline, cornute).
În cadrul expoziției organizată de către Ministerul Culturii la Vatican, la Palazzo della Cancelleria, expoziție dedicată civilizației Cucuteni-Tripolie, în perioada 16 septembrie-31 octombrie 2008- Una Grande Civilta dell Antica Europa, V-III millenni a.C., au fost expuse două vase care aparțin Muzeului Municipal de Istorie Onești.
Amforă- cultura cucuteni faza B1,cca. 3800 – 3600 Cal BC.- are buza evazată, corp bitronconic şi baza dreaptă; în regiunea diametrului maxim prezintă două toarte perforate vertical. Decorul este alcătuit din trei zone separate prin benzi late, mărginite cu chenar negru şi contopite cu benzile motivelor decorative; pe gât este decorată cu segmente şi ghirlande; umărul este acoperit de elipse ogivale; zona inferioară este acoperită cu „motive cordiforme”. Locul descoperirii: Viișoara, pct. Mastacăn.
Vas bitronconic- cultura Cucuteni faza A2, cca. 4500–4350 Cal BC.-are buza evazată, corp bitronconic şi baza relativ dreaptă. Deasupra diametrului maxim prezintă două tortiţe perforate orizontal. Decorul, pictat cu negru-brun pe fond brun deschis, este alcătuit din două registre tectonice delimitate de linii circulare groase, ornamentarea fiind realizată cu ajutorul elipselor lenticulare cu tangente liniare. Registrul inferior şi baza vasului sunt lipsite de decor. Locul descoperirii: Gura-Văii, pct. Siliște.
Realizările artistice ale cucutenienilor, se înscriu incontestabil între cele mai importante manifestări de artă plastică din lume, constituind pentru preistoria Europei, o culme de neechivalat, o contribuție inestimabilă la patrimoniul cultural mondial.