Expresii explicate: „a se bate cu pumnii în piept”
Paștele
Paștele este cea mai mare sărbătoare creștină. Ea se întinde pe durata a trei zile și comemorează Învierea din morți a lui Iisus Hristos. Sărbătoarea propriu-zisă a Învierii este precedată de un post de șapte săptămâni, în ultimele dintre ele comemorîndu-se Cina cea de Taină, vinderea lui Hristos, patimile și moartea sa pe cruce.
Poezie pentru suflet: ”Paștele”
Suntem în Săptămâna Mare și ne pregătim pentru Învierea Domnului, așa că poezia de astăzi este ”Paștele” de Vasile Alecsandri.
„Stop surmenajului” de Marie Haddou
Conform DEX-ului surmenajul este o stare de oboseală extremă a omului, caracterizată prin somnolență, dureri de cap, nervozitate, scădere a puterii de concentrare, în urma unui efort fizic sau psihic excesiv și prelungit.
Cuvântul săptămânii: FORZAȚ
Dacă e vineri, răsfoim DEX-ul pentru tine. Astăzi, ne-am oprit la cuvântul „forzaț”. Nu uita! Fă-ți timp mereu pentru cuvinte și folosește-le cu grijă!
23 aprilie – Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor și Ziua Bibliotecarului
Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor sau Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor, manifestare care s-a desfășurat pentru prima dată în anul 1995.
Floriile
Cea mai mare sărbătoare a Postului, Avanpremiera Paștilor, consacră plantele magice specifice (salcia), marcând în aceleși timp apropierea finalului de post (”nunta urzicilor” semnificând imposibilitatea consumului de urzici în continuare, explicată prin îmbătrânirea plantelor). În esență, ziua floriilor, este ziua florilor de orice fel.
23 aprilie – Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință
Sfântul Gheorghe, este o mare sărbătoare în calendarul popular, îndeosebi prin faptul că este revendicată în egală măsură de calendarul pastoral și cel agricol. Revenirea naturii la viață – element indispensabil pentru cele două ocupații de bază ale țăranului român -, ale cărei semne sunt acum evidente (deși anunțate mult mai înainte: 9 martie, 17 martie, 25 martie) este subliniată prin numeroase ritualuri de împodobire a gospodăriei, a staulului etc. cu verdeața ce capătă acum valențe magice apotropaice. În cultura populară românească, emblema vegetală a acestui martir al creștinătății, este răchita (o specie a salciei). Ramurile înverzite sunt arborate în toate gospodăriile la porți, fântâni, grajduri pentru a ține departe spiritele ”infertilității”.
Iulie-august 1917 – a treia Bătălie de la Oituz din cadrul Primului Război Mondial
Vara și toamna anului 1917 vor vedea reînnoite eforturile Puterilor Centrale de a scoate România din război, prin negocieri sau prin forță militară brută. Scenariul din 1916 nu se va repeta în Moldova. Sfârșitul campaniei primului an de participare a României la Primul Război Mondial a adus României pierderea a două treimi din teritoriul său în mâinile Puterilor Centrale.
Gânduri celebre
Primiți un nou gând celebru din memoria umanității! Să vă fie balsam pentru suflet și strop de înțelepciune în clipele vieții!
