
Paștele
Paștele este cea mai mare sărbătoare creștină. Ea se întinde pe durata a trei zile și comemorează Învierea din morți a lui Iisus Hristos. Sărbătoarea propriu-zisă a Învierii este precedată de un post de șapte săptămâni, în ultimele dintre ele comemorîndu-se Cina cea de Taină, vinderea lui Hristos, patimile și moartea sa pe cruce.
Paștele este cea mai veche sărbătoare creștină. În ultimele secole creștine, de Paște primeau botezul catehumenii, care rămâneau apoi îmbrăcați, timp de o săptămână, în hainele albe din ziua botezului, motiv pentru care săptămâna de după Paște a fost numită Săptămâna luminată.
Creștinii au serbat dintotdeauna Învierea lui Hristos, dar nu întotdeauna în aceeași zi. Paștele urma să se serbeze în cadrul calendarului solar în vigoare în Imperiul roman începând din anul 46 î. Hr. – calendarul iulian, stabilit de învățatul Sosigene la ordinul lui Iuliu Cezar.
Potrivit hotărârii sinodului I ecumenic, Paștele trebuia serbat în prima duminică după lună plină, după echinocțiul de primăvară.
Sinodul I ecumenic a fixat echinocțiul de primăvară la 21 martie, urmând ca Paștele să se serbeze în fucție de această dată, ceea ce nu a schimbat situația. La fiecare 128 de ani, anul calendaristic rămânea în urmă cu o zi față de cel astronomic. În Evul Mediu, învățații bizantini și occidentali au făcut propuneri și demersuri pentru actualizarea calendarului.
La 24 febrarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a anunțat îndreptarea calendarului. Îndreptarea a constat în suprimarea a 10 zile (5-14 octombrie), restabilindu-se astfel echinocțiul de primăvară la 21 martie. Treptat toate statele occidentale au adoptat calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul îndreptat în 1924. Au fost biserici care au refuzat noul calendar și sunt astfel ”biserici de rit vechi”.
Spre a nu produce o schismă ireparabilă în cadrul Bisericilor ortodoxe, în 1948, la Moscova s-a convenit ca toate aceste Biserici să prăznuiască Paștele după pascalia veche, adică în cadrul calendarului iulian. Astfel, creștinii romano-catolici și protestanții serbează Paștele în cadrul calendarului gregorian, în timp ce ortodocșii îl serbează în cadrul calendarului iulian.
Ca semn al bucuriei pascale și al credinței în Invierea lui Hristos, precum și al nădejdii Învierii noastre, cu începere din noaptea de Paște și până la Înălțare, creștinii se salută cu formula Hristos a înviat! la care se răspunde Adevărat a înviat!
În seara Duminicii Floriilor încep deniile pentru Săptămâna mare (denia, cuvânt de proveniență slavă – de la deni, zi-, înseamnă slujbă de dimineață sau de zi; în postul Paștelui însă, deniile se săvârșesc seara, cu privegheri.)
(”Ghidul creștinului ortodox de azi” – Vasile Răducă)