Duelul cărților: ”În căutarea unei lumi mai bune” vs. ”În căutarea fericirii”

Fericirea este un fel de ”destinație finală” la care vrem să ajungem. E drept că fiecare dintre noi își definește fericirea diferit, dar scopul comun, al tuturor, este să o atingem, pentru că așa cum spunea și Karl Popper ”tot ceea ce este viu este în căutarea unei lumi mai bune”. O lume mai bună în care să trăim, o lume interioară mai bună din care să ne luăm fericirea.

Pentru că indiferent cum vom evolua sau cum va arăta societatea peste ani, fericirea este un subiect mereu la modă, la duel propunem două cărți care vorbesc despre acest subiect. Putem spune că una dintre cărți vorbește despre fericirea noastră, a oamenilor, iar cealaltă despre fericirea în lume.

Bertrand Russell spunea că ”scopul meu e să ofer un leac nefericirii de care suferă zi de zi majoritatea oamenilor din țările civilizate” și scrie o carte în care nu vom întâlni cugetări filozofice sau ample dezvoltări erudite. Russell a vrut să scrie o carte pentru toată lumea animat de credința că printr-un efort bine îndrumat mulți dintre cei ce se simt nefericiți ar putea deveni fericiți.

Bertrand Russell este cel mai important filozof britanic din secolul XX; are contribuții esențiale în domeniile matematicii și logicii, fiind totodată un eseist de seamă.

În anul 1950 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru literatură ”drept recunoaștere a activității sale scriitoricești variate și de mare importanță, prin care apără idealurile umanitare și libertatea de gândire.”

Cartea este structurată în două părți: ”Cauzele nefericirii” și ”Cauzele fericirii”.

”În mod evident, fericirea unui om depinde în parte de împrejurările exterioare, iar în parte de el însuși”. Nu știm dacă această carte o să vă ajute neapărat să atingeți fericirea, dar o să vă ajute să înțelegeți mai bine ce este ea și de ce avem nevoie pentru o stare de bine. Nu ar fi rău să ținem minte ideea că ”orice nefericire rezultă dintr-un fel de dezintegrare sau lipsă de integrare”. Iar dezintegrare se referă la o lipsă de coordonare între noi și eul nostru interior, între noi și societate.

”În căutarea unei lumi mai bune” Karl Popper vorbește despre fericirea la care trebuie să ajungă lumea, societatea, în general. Cum s-a schimbat ea, cum s-a revoluționat, astfel încât oamenii să trăiască mai bine.

Karl Raimund Popper s-a născut la Viena și a publicat prima sa carte în anul 1934. Pentru Popper trăsătura distinctivă a teoriei știintifice este faibilitatea. Logica este logica învățări prin greșeli.

Și în societate s-au făcut multe greșeli ca să ajungem la ce trăim astăzi. Putem cădea ușor de acord că trăim totuși una din cele mai bune perioade, trăim într-o lume mai bună, mult mai bună, dacă este să ne uităm în trecut.

”Credința în omul de lângă noi și respectul față de omul de lângă noi fac din vremurile noastre cele mai bune din câte cunoaștem, o credință a cărei autenticitate este dovedită prin disponibilitatea de a face sacrificii. Noi credem în libertate, pentru că credem în omul de lângă noi. Am desființat sclavia. Și trăim în cea mai bună ordine socială pentru că este cea mai deschisă corecturilor din cele despre care avem cunoștință în istorie.”

Poate și această carte ne va da o stare de bine și ne va face să fim mai mulțumiți de ce avem și ce trăim. Căci și despre asta este fericirea.