Image Alt

Cărți cu referire la Onești: ”Jurnal intim”

Cărți cu referire la Onești: ”Jurnal intim”

O viziune feminină asupra „Marelui Război” al României, parcurgem prin lecturarea celor 285 de pagini ale cărţii scrise de Arabella Yarka – Jurnal intim-, ediție publicată de Editura Orizonturi, din Bucureşti în anul 2018. Acest jurnal cu o consistentă secţiune de  memorialistică, reprezintă o confesiune-document cu o încărcătură emoţională puternică, desfăşurată după două coordonate: dragostea şi războiul.

Jurnal intim, cu însemnări din perioada 1913-1918, a fost scris de Arabella Yarka în limba franceză şi publicat prima dată  la Editura Bucovina din Bucureşti, într-un tiraj mic, în anul 1937 (dar fără un impact deosebit în opinia publică). Autoarea ar fi rămas dată uitării dacă nu ar fi fost readusă în actualitate de  Editura „Compania” în anul 2010, în traducerea doamnei Denisa Toma şi cu o prefaţă a genealogistului Mihai Dem. Sturdza, care reconstituie în detaliu ascendenţa şi alianţele familiei Yarca (Scarlat şi Maria Prejbeanu).

Arabella, s-a născut în anul 1888 şi a fost în familia Yarka un copil adoptat. Mama sa era o vieneză cu care tatăl ei natural, Scarlat Yarka, avusese o relaţie pasageră dar ea a fost acceptată firesc şi asimilată perfect în familia Yarka. Prin poziţia socială a familiei, devine un fel de copil teribil al High-life-ului bucureştean, cu acces în marile familii, inclusiv până la anturajul familiei regale. Primeşte educaţia de  rigoare în acest mediu, călătoreşte mult şi chiar ea declară că a avut o „tinereţe agitată” cu înclinaţii spre aventură, ce îi aduce reputaţia de răsfăţată excentrică. Povestea de dragoste a autoarei, care a început odată cu mariajul său cu Citta (Carol) Davila (nepotul celebrului doctor si farmacist cu același nume și fiul dramaturgului Alexandru Davila, autorul piesei “Vlaicu Voda”), are un parcurs sinuos, plin de momente frumoase dar şi de dezamăgiri şi care se încheie cu un divorţ declarat în anul 1925. Războiul, îl trăieşte din postura de infirmieră medicală a celor aflaţi în suferinţă – răniţi, săraci, refugiaţi şi bolnavi. În prima parte a însemnărilor, ea dezvăluie o bună parte din tinereţea sa agitată şi începutul relaţiei cu Citta(Carol) Davila, de care se îndrăgosteşte și acceptă fără nicio rezervă cererea în căsătorie. Nunta fastuoasă a avut loc la 21 februarie 1913. „ A fost o zi, (consemnează Arabella), de adevărată primăvară, caldă şi luminoasă, cu un cer de un violet desăvârşit, fără urme de nor. Întotdeauna mi-am dorit să am parte de o vreme frumoasă în ziua nunţii.” La scurt timp, apar îndoieli determinate de comportamentul lui Carol, acesta având patima jocurilor de noroc, dar ea continuă să fie îndrăgostită cu disperare de acest iubit năstruşnic. Relaţia celor doi ajunge să fie pusă la grea încercare de vestea intrării României în război la 15/28 august 1914, soţul ei fiind obligat să participe la diverse concentrări.

Ca multor milioane de români, războiul a schimbat viaţa Arabellei, dintr-o femeie răsfăţată, fără griji cotidiene, ea se transformă radical şi e nevoită să-şi asume administrarea moşiei de la Preajba, câtă vreme Carol, mobilizat, pleacă la regimentul lui din Moldova, în zona Bacăului. Arabella reuşeşte să obţină de la gen. Alexandru Averescu permisiunea de a se întâlni cu Carol, în adăpostul lui de pe linia frontului. În scurt timp primeşte şi aprobare de a lucra în spitalul de campanie din Oneşti, la îngrijirea răniţilor, chiar dacă nu avea pregătire sanitară, într-o echipă cu medici din Misiunea Militară Franceză (p. 205- p. 268). În cuprinsul acestor pagini, sunt relatări din Oneşti, începând cu data de 2 mai 1917 până la 18 februarie 1918.

Oneşti, 18 februarie 1918 – Am fost anunţaţi că reîncepe războiul. Oare chiar aşa să fie? Cert e că am primit ordin să fim pregătiţi de plecare în orice moment. Deci o nouă aventură! Dragul meu Oneşti! Fermecătoare maluri ale Trotuşului! E miezul nopţii. Îl aştept pe Carol, care va veni să-şi ia rămas bun.

25 februarie 1918 – Câtă durere, câtă tristeţe, câtă umilinţă!…o Românie redusă la un petic de pământ şi obligată să-şi plece fruntea în faţa acvilei inamice….Pe 21 am plecat din Oneşti. În ajun, în loc de plecare la Moineşti, am aflat de ordinul de rechemare imediată a francezilor şi de dizolvare a Spitalului „Regina Maria” de la Oneşti. Dovezi sigure că se va încheia pacea…”

Ultima consemnare este în ziua de 17 martie 1918, în ajunul venirii definitive a lui Carol, soţul ei demobilizat „ După nouăsprezece luni de despărţire (destul de relativă)Cum va fi deci viaţa mea de mâine încolo? Pot în sfârşit să sper că îmi va aduce înţelegere, tihnă, fericire?”Are ferma convingere, însă, că „ la  primul incident, cu prima ocazie în care voi simţi că fericirea mi-ar fi din nou primejduită, voi rupe fără să stau pe gânduri orice legătură care m-ar ţine prizonieră a acestei iubiri.” Premoniţia i s-a împlinit. Cei doi soţi au divorţat, nu înainte ca averea familiei Scarlat Yarka, decedat în 1915, să fie tocată de Citta Davila la jocuri de noroc şi în 1925 se oficializează despărţirea celor doi soţi, lăsând-o pe Arabella strâmtorată.

În anul 1928 Arabella Yarka a finanţat filmul „Povara” după un scenariu de Romulus Voinescu, în regia lui Jean Mihail, care a cuprins nume celebre ale cinematografiei şi scenei româneşti (a jucat şi ea în acest film interpretând rolul Luciei) filmul fiind produs de Casa Pan-Film din Viena. În anul 1937 îşi publică amintirile, iar în anii „democraţiei populare” și a instaurării dictaturii proletare, putea fi văzută, împreună cu alte doamne din lumea ei, încercând să-şi vândă în talcioc ultimele vestigii ale vieţii de odinioară, supravieţuind de pe o zi pe alta. Ajunge să moară singură şi săracă la vârsta de 65 de ani (1953), dar jurnalul său, ce se citește cu emoție și interes, reușește să ne transpună în vâltoarea vremurilor trecute.

Program cu publicul Sediul central: Secțiile de împrumut și salile de lectură: Luni-Vineri – 9-17 Secția de Internet: Luni-Vineri: 8-16 Ludoteca: Luni-Vineri: 10-17 Sâmbăta și Duminica: Închis Filiala „Cosânzeana”: Luni-Vineri: 8-16 Sâmbăta și Duminica: Închis

Sediul central: B-dul Oituz 13A - Onești
Filiala Cosânzeana: B-dul Republicii 43 - Onești
(Parterul Școlii Gimnaziale George Călinescu, Corp B)

Telefoane:
Secretariat 0234 312202
Director 0234 324099
Filiala Cosânzeana 0234 317327

Persoane de contact
Ionuț Tenie - Director
Doina Bruma - Șef serviciu Relatii cu publicul, catalogare documente