Poezie pentru suflet: ”Din noaptea…”
”Eminescu a fost, într-un cuvânt, un om înzestrat să exprime sufletul jalnic sau mânios al unei mulțimi în primejdia de a fi strivită de puterile îndârjite ale lumii vechi, să o învioreze cu vehemență și s-o împingă înainte, arătându-i viitorul în chipul unui trecut idilic, și pe care soarta l-a aruncat într-o societate părând entuziastă de progres și grăbită de a-și lepăda veștmintele vetuste, dar hotărâtă a nu abandona nimic din privilegiile ei.
Azi, însă, când poporul românesc, după o lungă robire dinăuntru și din afară, a luat cunoștință de sine, chipul lunar și amar zâmbitor al poetului își regăsește puterea asupra sufletelor noastre, și el ne apare drept cel mai în stare să dea expresie simțirilor moderne și românești, și cu fluierul său poetic să ducă năzuințele noastre sociale pretutindeni.” ( G. Călinescu)
Luna aceasta am dedicat rubrica ”poezie pentru suflet” lui Eminescu. Și în ultima luni din această lună … poezia ”Din noaptea…”
”Din noaptea vecinicei uitări
În care toate curg,
A vieții noastre dezmierdări
Și raze din amurg,”
(M. Eminescu)
Vă invităm să dați like și paginii noastre de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.