Cărți cu referire la Onești: Școala oneșteană (1971-1982)
Autorul, profesorul Gh. T. Mocanu, deschide cu un Cuvânt de început această monografie: ”Eu prezint un frumos al trecutului școlii oneștene și doresc sincer ca aceasta să aibă influență fastă asupra frumosului din viitorul școlii românești”. Gheorghe T. Mocanu (n. 27 apr. 1922- ) născut în localitatea Valea Cireșului, jud. Teleorman, ajunge în zona noastră în toamna anului 1962, unde este numit director al școlii din T.C.R.
Apoi, trei ani mai târziu este numit inspector școlar în cadrul Secției de Învățământ a orașului Onești, perioadă în care cultivă o relație prolifică cu școlile, cadrele didactice oneștene și cu inspectorii școlari ai Casei Corpului Didactic. După pensionare (1984), continuă activitatea de cercetare în domeniul istoriei învățământului oneștean, iar în 2006 publică la Editura ”Egal” din Bacău, descrierea acestui peisaj a învățământului din urbea trotușeană cu titlul ”Școala oneșteană: 1971-1982” într-un volum de 105 pagini, care se încheie cu un Documentar (p. III- p. XIV) ce conține facsimile și imagini foto alb-negru.
Cu ajutorul numeroaselor resurse informative despre situația școlilor din Onești, reușește să aducă în atenție o etapă valoroasă din existența școlii oneștene a anilor 1971-1982. Sunt abordate în acest studiu, situațiile privitoare la baza materială, efectivele de elevi, acțiunile instructiv-educative, activitățile metodico-științifice ale cadrelor didactice și alte aspecte particulare ale școlilor din Onești.
Prin prezentarea datelor statistice privind dinamica rețelei școlare în perioada 1971-1982, sunt evidențiate situațiile efectivelor de elevi și a personalului didactic ale școlilor din Municipiul Onești și date despre numărul bibliotecilor școlare, a volumelor existente și ale cititorilor înscriși în timpul anilor școlari. Activitatea științifică și de cercetare a elevilor din Onești se concretizează odată cu unificarea tuturor activităților desfășurate în cercurile și cluburile din școli în cadrul Societății Științifice și Literar – Artistice ”Grigore C. Moisil”.
Societatea, organizează în Onești manifestări științifice de nivel național pentru elevi, cum ar fi: Centenarul ”Țițeica Pompei”- octombrie 1973; Tricentenarul D. Cantemir”- noiembrie 1973, Centenarul Independenței de Stat- 1977, manifestări la care de-a lungul anilor au participat diverse personalități din rândul profesorilor și scriitorilor din țară. Autorul, subliniază rolul important pe care l-a avut doamna Eugenia Metoni, profesoară de matematică, care prin implicarea în activitatea acestei Societăți, face efortul în a găsi pe cei mai buni și dotați elevi care să conducă societatea. Astfel, primul președinte- din partea elevilor- al Societății a fost în anul 1969, până la absolvirea liceului, elevul Sorta Gheorghe, care, devenind profesor de matematică, ajunge să-și desfășoare activitatea în Societate alături de fosta sa profesoară Eugenia Metoni.
În perioada 1976 – 1980, problemele Societății Științifice au fost conduse de o altă harnică elevă, Doinița Ciubotaru – ingineră-, elevă tot a profesoarei Eugenia Metoni, care a obținut rezultate remarcabile în activitatea desfășurată de elevi în cadrul Societății.
Sunt menționate și acțiunile altor categorii de elevi, care au înființat un cerc literar sub conducerea prof. Gh. Izbășescu, iar la Cercul de Desen ”Ion Diaconescu” al Școlii Generale nr. 5, înființat și condus de prof. Ghiță Mocanu – sunt promovați elevii cu înclinații artistice.
În anul 1973, a apărut culegerea ”Cusături existente pe Valea Trotușului”, sub coordonarea profesorului Ghiță Mocanu, unde au fost adunate și selectate cele mai frumoase cusături românești cu sprijinul a numeroaselor profesoare de lucru manual, menționate în carte. Interesul copiilor și chiar al părinților pentru muzică este fructificat de profesorii din domeniu, Ion Cunțan– compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor, Bădișor Pîrlitescu și soții Doina și Emil Codreanu , care organizează coruri școlare pe 2-3 voci, obținând rezultate frumoase la nivel de județ și de țară. Manifestările sportive, sub îndrumările profesorilor de educație fizică și a antrenorilor Bella Karolly și soția sa, iau amploare în această perioadă, iar evoluția fetelor de la Liceul de Gimnastică, în frunte cu Nadia Comăneci, Teodora Ungureanu și colegele lor, era așteptată de fiecare dată cu mult interes.
Autorul prezintă profilul câtorva din cadrele didactice și a realizărilor profesionale în domeniul didactic ( p.80 – p.88) , menționează numele conducerilor școlilor și rezultatele acestora și încheie cu mențiuni despre sprijinul oferit școlilor din Onești în perioada 1971-1982, de către Administrația locală.
