Știi când și de ce orașul Onești s-a numit Gheorghe-Gheorghiu-Dej?
Timpul, prin oamenii și faptele lui, își lasă amprente, unele mai importante decât altele, asupra locurilor. O amprentă sonoră, în istoria noastră locală, a lăsat-o anul 1965. Ce se întâmpla atunci? În anul 1965, în urma decesului lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej, se decide, printr-o Hotărâre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Române, ca orașul Onești să primească numele de Gheorghe-Gheorghiu-Dej.
Dar cine era Gheorghe-Gheorghiu-Dej și de ce a trebuit orașul nostru să-i poarte numele, vă spunem în cele ce urmează.
Gheorghe Gheorghiu s-a născut la Bârlad. La vârsta de 2 ani este înfiat de unchiul său Nicolae Gheorghe Ionescu din Moinești, județul Bacău. După terminarea studiilor practică meseria de electrician prin diverse locuri: la Societatea petrolieră „Steaua Română” Moinești, la atelierele CFR Galați, la Câmpina și în Dej. „Transferul de la stația din Galați la stația de triaj din orașul Dej (ca urmare a acuzației de „agitație comunistă”) i-a adus și supranumele „Dej”.
De-a lungul timpului, i se va spune „Machiavelli al Balcanilor” pentru că avea o „formidabilă capacitate de intrigă și manipulare”.
În 1930 intră în rândurile Partidului Comunist Român. În anul 1933 la atelierele CFR Grivița din București are loc o grevă a muncitorilor, iar Gheorghe-Gheorghiu-Dej alături de alții este judecat ca instigator și condamnat la 12 ani de muncă silnică. În 1936 este ales în absență membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. În decursul detenției este transferat în lagărul de la Târgu-Jiu unde execută cea mai mare parte a pedepsei. Aici este coleg de celulă cu Nicolae Ceaușescu, căruia îi devine mentor politic.
La 12 august 1944 evadează din închisoare și în 1945 este ales secretar general al PCR. Tot în 1945 face împreună cu Ana Pauker ( liderul neoficial al partidului care sosise de la Moscova la București și care s-a bucurat multă vreme de sprijinul lui Stalin) o călătorie la Moscova pentru convorbiri cu conducătorii de partid sovietici, Stalin și Viaceslav Molotov. În urma acestei întâlniri, Gheorghiu-Dej și comuniștii din jurul său s-au asigurat de sprijinul de care aveau nevoie în drumul lor spre cucerirea puterii. Astfel, din 1947, Gheorghe-Gheorghiu-Dej devine liderul comunist al României până în 1965 când moare de cancer la plămâni. Cu referire la moartea sa, circula zvonul că ar fi fost iradiat în timpul ultimei sale vizite de la Varșovia, ca urmare a politicii sale tot mai independente.
Că a fost sau nu așa, rămâne de povestit, însă că numele său a fost asociat cu diverse locuri și instituții este de netăgăduit. Numele Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost atribuit Combinatului Siderurgic Galați, Hidrocentralei „16 Februarie” de pe Argeș, Combinatului chimico-metalurgic din Baia Mare, Institutului Politehnic din București, Casei de Cultură a studenților din Cluj și desigur orașului nostru Onești.
Se spune că Oneștiul era orașul preferat a lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej. Acesta „se interesa de ritmul lucrărilor de construcții, de calitatea lor și de viața locuitorilor din noua așezare urbanistică”, iată de ce, orașul nostru, în semn de omagiu, i-a purtat și numele vreme de 35 de ani. (1965-1990)
Dacă doriți să aflați mai multe detalii despre această poveste adevărată pe care am rememorat-o astăzi pentru voi, biblioteca vă poate pune la dispoziție publicația periodică „Chimistul” din anul 1965, care stă mărturie celor relatate.
Până la o nouă întâlnire cu rubrica ,,Ştiaţi că”, rămâneţi sănătoşi şi curioşi să descoperiţi lumea şi tainele ei.
Vă invităm să dați like și paginii noastre de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Comments
Sorry, the comment form is closed at this time.
Luminita
Apreciez datele istorice cu care veniți. Tenta cam elogioasă la adresa lui GGD stirbeste însă din valoarea articolului.
O zi buna!